Sari la continut

Iisus Hristos
Cel ce are minte se stie pe sine ca este om stricacios. Iar cel ce se stie pe sine pe toate le stie ca sunt faptuirile lui Dumnezeu si s-au facut pentru mantuirea omului. Caci sta in puterea omului sa inteleaga toate si sa creada drept. Iar asemenea barbat cunoaste sigur ca cei ce nu pun pret pe cele lumesti au osteneala foarte putina, iar dupa moarte dobandesc de la Dumnezeu odihna vesnica. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Cuvinte de folos despre rugaciune

despre rugaciune rugaciunea pentru aproapele

97 postari la acest topic

#91 | pid:7954 | tid:923
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Ca mult poate rugaciunea si dragostea pentru aproapele,despre cum a fost iertat un calugar de la pacatul curviei

#92 | pid:7957 | tid:923
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Rugaciunea pentru noi insine - Parintele Paisie Aghioritul

Sa cerem mila lui Dumnezeu pentru noi insine si pentru ceilalti
- Gheronda, cand ma rog pentru cineva si simt umilinta, atunci incetez sa ma mai rog pentru acea persoana si fac rugaciune numai pentru mine.

- De ce? Acela nu are nevoie de rugaciune?

- Are, Gheronda, dar ma gandesc ca in acel mo­ment este mai bine sa fac rugaciune pentru mine, pen­tru ca nu stiu cand voi mai simti iarasi umilinta.

- Bine, tu sa huzuresti, iar despre celalalt sa spui: „Nu-mi pasa”? Cel putin sa spui:„Miluieste-ne pe noi”. Inlauntrul lui „pe noi” sunt cuprins si eu si toti ceilalti. Eu spun:

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne­zeu, miluieste-ne pe noi. Miluieste-ne pe toti si pe mine, dobitocul”.

Mult ajuta sa impartim rugaciunea noastra in trei parti: o parte pentru noi insine, una pentru cei vii si una pentru cei adormiti. Cu toate ca in felul aces­ta tot pentru noi facem mai multa rugaciune, pentru ca eu sunt unul singur, iar cei vii si cei adormiti sunt nenumarati.

- Gheronda, simt ca nu-mi va ajunge intreaga via­ta ca sa cer mila lui Dumnezeu.

- Te va milui Dumnezeu. Numai sa te rogi simplu si neincetat, cerand cu smerenie mila Lui pentru tine si pentru toti oamenii. Cand cerem mila lui Dumnezeu si ne nevoim fara egoism, cu smerenie, cu marinimie, Dumnezeu ne va da atat noua, cat si celorlalti tot ceea ce avem nevoie.

- Gheronda, nu cumva trebuie sa mai cer si altceva in afara de mila lui Dumnezeu?

- Inauntrul milei lui Dumnezeu se cuprind toa­te. Dar daca iti trebuie ceva concret, poti sa ceri de la Dumnezeu.

- Gheronda, Sfantul Vasilie cel Mare spune:

„In rugaciunea ta, dupa doxologia pe care o vei face, sa ceri numai imparatia lui Dumnezeu”[4].

La ce se refera?

- Se refera la faptul ca mai intai trebuie sa cautam imparatia lui Dumnezeu si dupa aceasta toate celelal­te “se vor adauga voua”[5], asa cum a spus Hristos. Nu sa cerem una si alta si sa uitam menirea noastra.

- Gheronda, Sfanta Scriptura spune sa ne rugam pentru orice[6] trebuinta. Sfintii Parinti insa evitau sa se roage pentru problemele lor personale. Eu cum sa ma rog?

- Sa te rogi pentru orice nevoie pe care o are sufle­tul tau si sa dai mai putina importanta nevoilor trupu­lui. Si in „Tatal nostru”, cand spunem:

„Painea noas­tra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi“[7],

nu cerem numai hrana materiala, ci tot ceea ce ne trebuie ca sa traim duhovniceste, asa cum vrea Dumnezeu.

Odata, pe cand eram la Coliba Cinstitei Cruci, pa­rintii de la manastire, in loc sa-mi aduca putin vin, pe care il asteptam ca medicament pentru problema pe care o aveam la intestine, mi-au adus, din greseala, o sticla de otet. Nu am spus nimic, pentru ca m-am gandit ca asa a voit Dumnezeu. Trecusera vreo patru­zeci de zile si cu apa de ploaie pe care o beam, situatia mea se agravase. Intr-o zi am suferit mult. Ardeam de sete, dar ma temeam sa beau, deoarece cu o zi inainte ma mai intremasem putin dupa ce am baut, insa apoi m-am chinuit toata noaptea. La un moment dat, cand am intrat in bisericuta ca sa aprind candelele, am va­zut o sticla de vin in fata catapetesmei, sub icoana Maicii Domnului. Sticla era a mea – am recunoscut-o -, dar cum de era plina? Nu venise nimeni la mine in acele zile, iar eu intrasem de nenumarate ori in biseri­cuta si nu vazusem nimic inaintea catapetesmei. Era vin acrisor, medicament, exact asa cum imi trebuia. In aceeasi zi mi-au adus si de la manastire o sticla mare de vin.

- Gheronda, daca voi cere ceva de la Dumnezeu cu toata inima, oare imi va da?

- Daca iti este de folos, iti va da. Iar daca nu-ti este de folos, cum sa-ti dea? Ai vazut ce au patimit evre­ii cand au insistat ca Dumnezeu sa le dea rege, desi ii instiintase ca inca nu erau pregatiti pentru aceasta[8]? Si a devenit rege mandrul Saul, care le-a pus biruri grele si i-a chinuit[9].

De multe ori credem ca ceea ce cerem de la Dum­nezeu este bun, insa nu este asa. Dumnezeu insa, Care din fire este bun, stie ce ii trebuie fiecaruia. De aceea sa spunem:

„Dumnezeul meu, gandul imi spune ca aceasta ma va ajuta, insa Tu cunosti mai bine ce este de folos pentru sufletul meu. «Faca-se voia Ta»“[10].

Prin urmare, cand spunem cu toata inima noastra: „Faca-se voia Ta”, se va face voia lui Dumnezeu, care, in cele din urma, va fi spre folosul sufletului nostru.

Rugaciune pentru nevointa noastra duhovniceasca
- Gheronda, Sfantul Isaac Sirul scrie:

„Cum ceri sa-L iubesti pe Dumnezeu, de vreme ce nu te-ai cura­tat de patimi?“[11].

Este cumva obraznicie ca cineva sa nu se fi curatat de patimi si sa doreasca sa-L iubeasca pe Dumnezeu?

- Nu. De ce sa fie obraznicie? Se nevoieste cineva sa se curete de patimi si in acelasi timp vrea si sa-L iu­beasca pe Dumnezeu. Amandoua se savarsesc paralel. Daca insa cineva nesocoteste grija de patimile sale si cere in rugaciune sa-L iubeasca pe Dumnezeu, unul ca acesta are obraznicie.

- Gheronda, am citit undeva ca daruirea in ruga­ciune este pe masura credintei si a caldurii inimii[12].

- Tu ce ceri de la Dumnezeu?

- Gheronda, cer sa ma slobozeasca de asprime si sa-mi inmoaie inima atunci cand ma rog.

- „Cereti si vi se va da”[13], a spus Hristos.Daca ceea ce ceri este un lucru bun si folositor, il vei primi. Daca ceri de la Dumnezeu putere, pentru ca sa te rogi sa ti se ierte pacatele si sa-i ajuti pe ceilalti, acesta este un lucru bun si ti-l va da.Daca insa ceri sa ti se dea harisma rugaciunii pentru a simti placere, bucurie in ruga­ciune, atunci cum sa-ti dea asa ceva?

- Gheronda, uneori ma rog ca Dumnezeu sa-mi dea dumnezeiasca luminare. Este corecta aceasta ce­rere a mea?

- Mai intai sa te straduiesti tu sa o dobandesti si numai dupa aceea sa ceri de la Dumnezeu dumneze­iasca luminare, pentru ca Dumnezeu vrea mai intai straduinta noastra si numai dupa aceea ne da ceea ce-I cerem. Sa cugeti, sa te rogi, sa iei aminte si sa actionezi cu intelepciune; si numai dupa ce vei face asa va veni dumnezeiasca luminare. Sa presupunem ca te in­treaba cineva despre o problema. Tu sa nu te grabesti sa raspunzi, ci sa ceri lui Dumnezeu sa te lumineze:

„Dumnezeul meu, sa zici, lumineaza-ma sa spun ceea ce trebuie”.

Si Dumnezeu iti va da cuvant, potrivit cu imprejurarea. Raspunsul grabit este al mintii, in timp ce raspunsul ce trece prin rugaciune este al lui Dumnezeu.

- Gheronda, lipsa trezviei ma face sa-mi fie fri­ca sa cer de la Dumnezeu sa ma ajute intr-o anumita stradanie a mea, pentru ca vad ca nu pun in valoare prilejurile pe care mi le da.

- Sa ceri ajutorul lui Dumnezeu si, in acelasi timp, sa-L rogi sa-ti dea si trezvie, ca sa poti pune in valoare prilejurile pe care ti le va da.

- Gheronda, este corect sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne ajute sa ajungem in Rai?

- Eu nu-L rog pe Dumnezeu sa ajung in Rai, ci Il rog sa ma ajute ca sa nu-L mahnesc cu purtarea mea. Dar daca voi ajunge in iad, asta nu inseamna ca-L voi mahni pe Dumnezeu? Prin urmare, nici in iad nu voi ajunge, de vreme ce-L rog sa ma ajute sa nu-L mahnesc.

Rugaciunea in boala
- Gheronda, in ultima vreme am probleme cu ini­ma si ma tem sa nu patesc ceva.

- Nu te teme. Toti trebuie sa avem ceva, pentru ca daca avem ceva, atunci stam la picioarele lui Hristos si-L rugam ca sa ne ajute.

- Gheronda, va rog, rugati-va pentru mine ca sa ma fac bine.

- Nu-ti este de folos ca sa faci rugaciune pentru aceasta. Daca faci rabdare cu credinta in Dumnezeu, vei primi pensie de la Serviciul de Asigurari al lui Dumnezeu, care este mai mare decat OAA[14]. Am citit undeva ca un bolnav il ruga pe Sfantul Panteleimon sa-l faca bine, insa Sfantul nu-l vindeca. Acela insa a continuat sa-l roage. In cele din urma s-a vindecat. Dar cand a murit si a mers in cealalta viata, a vazut ca, din pricina ca se vindecase, a pierdut multe cununi. Atunci i-a spus Sfantului Panteleimon: „De ce m-ai vindecat, daca ai stiut ca voi pierde cununile?”.

- Gheronda, in ceea ce priveste sanatatea, pana in ce punct trebuie sa ma las in mainile lui Dumnezeu?

- Mai intai sa te incredintezi lui Dumnezeu si apoi sa te incredintezi omului, medicului.

- Gheronda, cum trebuie sa infruntam insa o boala grea?

- Inainte de a ne incredinta medicilor, sa premear­ga rugaciunea, privegherea, ca sa ajute Dumnezeu si sa-i lumineze pe medici. Puneti si putin untdelemn din candela Sfantului Arsenie, beti putina agheasma, cititi si vreun psalm.

- Gheronda, din pricina bolii nu-mi pot indeplini indatoririle mele duhovnicesti si din aceasta pricina ma mahnesc.

- Acum, cand esti bolnava, sa nu faci nimic, nici „Doamne Iisuse”, nici metanii, ci numai sa spui „Slava Ţie, Dumnezeule!”, si aceasta este de-ajuns[15].

- Gheronda, acum, cand sunt bolnava si sufar, nu ma pot aduna in rugaciune.

- In acest caz rugaciunea se face si cu osteneala si cu durere: se face si cu nevointa si de aceea este auzita mai repede decat rugaciunea pe care o faci atunci cand esti sanatoasa.

Sa iubim putin si durerea. Boala este o mare bi­necuvantare pentru om. Cand omul constientizeaza aceasta, o primeste cu bucurie si canta cu bucurie: „Binecuvanta-voi pe Domnul in toata vremea”[16].

Imi aduc aminte de batranul Gavriil de la Karulia, care avea niste dureri de nesuportat… Iar cand il cuprin­deau durerile, incepea sa cante. Statea mereu intins jos. Adeseori spunea:

„Unii imi spun: «Cruce, Cruce!», dar cuie nu am. Ce fel de cruce este aceasta fara cuie?”.

- Cata vreme a tinut asta?

- Destula vreme, vreo doi ani. Era singur cu desavarsire. Si sa vedeti, in partea de jos a chiliei sale se facuse o crapatura. Iarna intra pe acolo un curent prospetel… Dar acela, in mijlocul durerilor si al frigu­lui, psalmodia si slavoslovea pe Dumnezeu.

In boala psalmodia este medicament. Si grav bol­nav sa fie cineva si sa sufere mult, cand aude o psalmo­die, il mai lasa putin durerea. Daca va putea si el insusi sa psalmodieze putin, atunci chiar se va distra. Iata, eu in noaptea aceasta am suferit mult, dar am cantat la diapazon. Tot curajul pe care l-am avut, l-am dat acolo. Si stii cata putere mi-a dat aceasta psalmodie[17]?


_____________________
[4] Locul nu a fost identificat.
[5] Vezi Matei 6,33.
[6] Cf. Matei 21,22.
[7] Matei 6,11.
[8] Vezi I Regi 8,4-22
[9] Vezi I Regi 14,24-31 si 22,16-21
[10] Matei 7,10.
[11] Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Epistola 4
[12] Locul nu a fost identificat.
[13] Vezi Matei 7,7; Luca 11,9.
[14] Organizatia Asigurarilor Agricole.
[15] Staretul se adreseaza unei monahii foarte bolnave, dar cu multa marime de suflet.
[16] Psalmul 33,2.
[17] Staretul a spus aceasta la 11 iunie 1994, cu o luna inainte de adormirea sa


Acest post a fost editat de Luca.O: 23 July 2014 - 07:40 PM


#93 | pid:7961 | tid:923
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Despre rugaciunea pentru aproapele, pentru cei care ne-o cer - Parintele Paisie Aghirotul

Rugaciunea pentru cazuri concrete si pentru toata lumea
- Gheronda, ma mahnesc cand vad ca se sfarseste slujba, iar eu nu m-am putut ruga din pricina moleselii.

- Ca sa alungi moleseala, sa te gandesti la ceva care sa-ti starneasca interesul duhovnicesc.

- Dar exista oare, Gheronda, vreun interes mai mare decat cel pentru durerea lumii?

- Da, dar nu te ajuta daca te gandesti la durerea lumii in general si nedefinit. Sa te gandesti la cazuri concrete de oameni care au mare nevoie, asa incat sa te doara si astfel rugaciunea ta sa se faca din inima.Gandeste-te la un caz pentru care te doare mai mult, apoi indreapta-ti atentia si spre alte cazuri. Sa spunem ca intr-un razboi sunt multi raniti. Bine este sa-i poti simti pe toti, chiar si fara sa-i vezi. Iar daca nu poti sa-i simti fara sa-i vezi, mult mai mult te va ajuta cand il vei vedea pe unul care si-a taiat putin degetul. Atunci sa-ti spui:

„inchipuieste-ti ca acest sarman sa fie mutilat; sa i se fi taiat mainile sau picioarele! Şi cati oameni nenorociti nu sunt cu mainile sau cu picioarele taiate!”

Pentru ca una este sa afle cineva ca a deraiat un tren si alta sa vada inaintea ochilor un intreg tren deraiat si o multime de victime. Cand te rogi pentru o anumita problema care te doare, te ajuti si tu insuti, il ajuti si pe aproapele tau.

- Gheronda, cand suna clopotelul in vremea Proscomidiei[1], mentionez cazuri generale, de pilda, vaduve, orfani, parasiti, dar nu le pomenesc numele. Este bine?

- Şi eu fac la fel. Dar sa te rogi cu durere. Iar preo­tul nu e de ajuns sa scoata particele la Proscomidie si sa citeasca numele formal, ci trebuie sa se roage pen­tru fiecare cu durere. Facand asa, va vedea minuni. Odata au dus un demonizat la un preot si l-au rugat sa savarseasca Dumnezeiasca Liturghie. Cand a fost sa-l pomeneasca la Proscomidie, inainte de a scoate parti­cica pentru el, preotul a spus cu multa durere:

„Doam­ne, vezi cat de mult sufera faptura Ta. Slobozeste-o de inraurirea demonului.«Pomeneste, Doamne, pe robul Tau…»”.

Atunci demonul nu a mai putut suferi si a iesit.

- Gheronda, ajuta mai mult sa se roage cineva pen­tru o singura problema mai multa vreme sau sa treaca de la o problema la alta si in felul acesta sa simta du­rerea intregii lumi?

- De ce sa se ocupe numai de o problema? Sa se ocupe de mai multe; de una, de alta, si tot asa, nein­cetat. Iar dupa aceea sa cugete in general la durerea lumii si sa se roage. Felul acesta de a te ruga Il misca pe Dumnezeu, pentru ca are noblete in el.

- Gheronda, ce sa cerem in rugaciunea noastra pentru toata lumea?

- Sa ne rugam ca toti sa dobandeasca Raiul. Hristos S-a jertfit ca sa se mantuiasca toti oamenii, si cei care sunt aproape de El si cei care sunt departe. Asadar, sa ne rugam ca toti sa-L cunoasca pe Dumne­zeu, sa-L iubeasca, sa se faca placuti Lui si sa se mantuiasca; sa ajunga toti in Rai. Cineva[2] spunea:

„Dum­nezeul meu, eu am trait Raiul de aici, de pe pamant. Du-ma pe mine in iad, iar pe fratele meu baga-l in Rai“.

Dar si in iad de va merge un astfel de om, cu marea lui dragoste, care il va insoti si in iad, cred ca va transfor­ma acea mica bucatica de iad in Rai, deoarece acolo unde exista dragoste, acolo este Hristos, iar acolo unde este Hristos, este Raiul.

Rugaciunea pentru cei care ne cer sa ne rugam
- Gheronda, cand oamenii ne cer:

„Fa rugaciune pentru copilul meu, care are examene”

sau:

„Fa ruga­ciune pentru cutare, care va face operatie”,

este nevoie sa intrebam dupa aceea daca a mers bine?

- De ce sa intrebi daca a mers bine? Ca sa spui:

„Slava Ţie, Dumnezeule, ca a fost buna rugaciunea mea!”?

Ţi-ai facut datoria? Te-ai rugat? Nu trebuie sa mai faci altceva.

- Gheronda, cum va rugati pentru numele care vi le dau crestinii sa le pomeniti?

- Inainte de operatie[3] citeam in picioare pomel­nicele cu nume, facand intre timp si metanii. Dupa ce am iesit din spital, le citeam intins pe pat, intors intr-o parte. Şi dupa ce mi-am revenit putin, am inceput sa le citesc iarasi in picioare.

- Gheronda, atunci cand unii inchinatori ne dau nume ca sa-i pomenim la Paraclis, dar nu stim pentru ce probleme, cum sa ne rugam?

- Sa spuneti:

„Doamne, miluieste pe robii Tai, ale caror probleme Tu le cunosti”.

- Dar atunci cand ne rugam pentru persoane des­pre care nu stim daca traiesc sau au murit?

- Atunci sa spuneti:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai”.

- Gheronda, cateodata uit sa fac rugaciune pentru cei care imi spun sa ma rog pentru ei intr-o anumita zi si pentru o anumita problema.

- Sa incepi rugaciunea ta cu aceste persoane si sa spui:

„Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care ne-au po­runcit noua sa ne rugam pentru dansii”[4].

Sa pomenesti numele lor o data, de doua ori, dupa care sa te rogi pen­tru toata lumea, spunand:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai”.

- Alteori, Gheronda, nu-mi mai amintesc numele oamenilor care mi-au cerut sa ma rog pentru ei.

- Cand nu-ti mai amintesti numele care ti-au fost date, sa pomenesti diferitele cazuri in general: adica pe bolnavi, pe copiii care s-au ratacit etc. La inceput sa spui:

„Dumnezeul meu, ajuta-i mai intai pe cei care au mai multa nevoie“, dupa care sa continui cu

„miluieste pe robii Tai”.

- Gheronda, eu imi notez numele oamenilor care cer rugaciune pentru diferite probleme: pentru sana­tate, pentru luminare etc, dar numele se inmultesc mereu. Cat timp trebuie sa le paztrez si sa ma rog pen­tru acesti oameni?

- Sa faci mai intai rugaciune pentru numele care ti-au fost date de curand, dupa care sa spui:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai si pe toata lu­mea Ta”,

ca sa nu plece trenul cu putini calatori.

- Gheronda, cand mi se cere sa fac rugaciune pen­tru o problema, cata vreme trebuie sa ma rog?

- Depinde de problema pe care o are acela, dar si de cat de mult te-a durut pe tine pentru el. Se poate sa nu aiba o problema grava, dar fiindca te-a durut pentru el, poti sa te rogi si ani intregi. Este de-ajuns insa daca faci chiar si numai un sirag de metanii.

- Adica, Gheronda, care va fi criteriul care sa-mi arate ca m-am rugat cat trebuie pentru o problema?

- Sa te rogi atat timp cat rugaciunea nu-ti devine o corvoada. Iar cat priveste cantitatea, depinde si de timpul pe care-l ai la dispozitie. Sa stii insa ca ceea ce are valoare nu estecat se roaga cineva, ci cum se roaga. Se poate ca cineva sa acorde multa vreme rugaciunii si sa creada ca se roaga, dar in realitate sa nu se roage, deoarece nu se roaga cu durere. Iar altul poate ca nu se roaga mult, insa rugaciunea lui are calitate, pentru ca se roaga cu zdrobire si cu smerenie. Desigur, atunci cand exista si cantitate si calitate, atunci sufletul marinimos primeste Har indoit si binecuvantare de la Dumnezeu.

- Gheronda, atunci cand vin in manastire oameni cu multe probleme si-mi dau numele lor ca sa fac ru­gaciune, ma doare pentru ei, insa, uneori, nu am timp suficient ca sa ma rog pentru nevoile lor si ma chinuie gandul.

- Iti spune cineva durerea sa, iar tu il asculti si oftezi adanc. Atunci, chiar daca nu apuci sa te rogi pentru el, acest suspin are valoarea mai multor ceasuri de rugaciune; este o rugaciune din inima si aduce re­zultate pozitive. Sau citesti numele care ti se dau si te mahnesti ca nu ai vreme sa faci ceva mai mult. Un suspin din inima, care insoteste fiecare nume, este scris acolo sus, in Cer; se suie direct la tronul lui Dumnezeu.

Rugaciunea pentru bolnavi
- Gheronda, acum, cand sunt bolnava, ce lucrare duhovniceasca sa fac?

- Cat poti, sa canti incet sau sa spui Rugaciunea lui Iisus si sa ceri de la Dumnezeu sanatate pentru tine si pentru ceilalti oameni, pe care, acum, ca esti bolnava, ii intelegi mai bine. Acum ai toate conditiile pentru ru­gaciune, chiar si durerea, care este conditia principala ca sa te rogi cu durere pentru cei indurerati si pentru ca rugaciunea ta sa fie din inima. Aceasta si este lucra­rea principala a monahului. Daca vei intelege aceasta, nu te vei mahni, ci te vei ruga neincetat, multumind lui Dumnezeu.

- Gheronda, unii oameni trimit la diferite manas­tiri nume de bolnavi, ca sa fie pomeniti.

- Este bine, insa nu ajunge numai atat. Trebuie sa se roage si ei insisi, dar sa le spuna si bolnavilor sa faca rugaciune. Nu trebuie sa-si odihneasca gandul ca au trimis numele lor la manastiri.

- De ceva vreme, Gheronda, imi vine sa-L rog pe Dumnezeu sa-l ia pe fratele meu la El, caci se chinuieste din pricina infirmitatii lui.

- Nu-I propune tu solutii lui Dumnezeu. Incredinteaza-I Lui problema aceasta. Dumnezeu stie folosul copilului Sau si, ca un Parinte iubitor, va actiona ca atare.

- Gheronda, cum faceti rugaciune pentru un bol­nav a carui viata este in primejdie?

- Ma straduiesc sa fac tot ceea ce pot cu ruga­ciunea si cu asceza, dupa care las totul in mainile lui Dumnezeu, Care este din fire bun.

- Gheronda, de vreme ce Dumnezeu cunoaste ce ii este de folos fiecarui bolnav, de ce mai este nevoie ca noi sa ne rugam pentru bolnavi?

- Noi suntem datori sa-L rugam pe Dumnezeu si, daca sanatatea sau prelungirea vietii este pentru man­tuirea sufletului sau, Bunul Dumnezeu indata va aju­ta. Daca insa nu-L vom ruga, evolutia bolii va decurge firesc.

Rugaciunii cu durere ii urmeaza dumnezeiasca mangaiere
- Gheronda, cand aud problemele lumii, simt ca ma topesc de durere inlauntrul meu. Oare aceasta in­seamna ca am putina credinta?

- Asculta. Nelinistea pentru noi insine este puti­na credinta, iar nelinistea pentru aproapele este du­rere. Adevarata suferinta pentru durerea celorlalti este insotita de rugaciune si urmata de dumnezeiasca mangaiere.De aceea, sa te rogi cat de mult poti, dupa care sa le lasi pe toate in mainile lui Dumnezeu si sa te linistesti. Oare Dumnezeu sufera mai putin decat tine pentru fapturile Sale? De ce sa te nelinistesti?

Celui care sufera duhovniceste si il doare pentru ceilalti, Dumnezeu ii da multa mangaiere, pentru ca altfel nu ar putea rabda. Ştiti cat ma amarasc scrisorile pe care le primesc de la oamenii care au o gramada de probleme? Amaraciune, venin este in gura mea dupa care nici nu mai vreau sa mananc. Insa din aceasta durere iese adevarata bucurie. Dumnezeu rasplateste durerea cu o bucurie pe masura; mangaie cu o astfel de mangaiere, pe care nu o poti purta. Desi mai inainte sufereai pentru altul si plangeai, acum simti o veselie nespusa. Ca si cum ti-ar fi spus Bunul Dumnezeu:

„Nu te mahni, fiul Meu, caci am auzit cererea ta”.
___________________
[1] Potrivit traditiei athonite, preotul, inainte de a incheia Proscomidia, suna clopotelul, iar credinciosii pomenesc in tai­na nume de crestini ortodocsi vii si adormiti, in timp ce el scoate particele pentru ei.
[2] Este vorba de insusi Staretul.
[3] In februarie 1994 Staretul a fost supus unei interventii chirurgicale pentru extirparea unei tumori maligne din intes­tinul gros.
[4] Cerere de dinainte de „Pentru rugaciunile…” de la apolisul Miezonopticii si al Pavecernitei.



#94 | pid:7970 | tid:923
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Despre impreuna mergere a nevointei cu rugaciunea,despre dorirea continua de Dumnezeu si rugaciune,despre importanta curatirii inimii - Pr.Paisie Aghioritul

Pentru curățirea inimii este trebuință de rugăciune și nevoință

- Gheronda, cum se curăță inima?

- Cu smerenia, neținerea de minte a răului, jertfirea de sine, purtarea dezinteresata, spovedania gândurilor, nevoință, rugăciunea, și mai ales cu Rugăciunea lui Iisus se curata inima. Rugăciunea "Doamne Iisuse ..." arunca afară tot balastul pe care-l are inima.

- Gheronda, se poate curăți inima numai cu "Doamne Iisuse..."?

- Nu, nu se poate face curățirea numai cu "Doamne Iisuse..." dacă nu exista împreună cu ea și smerenie și nu se face nevoință corespunzătoare. Daca te rogi și nu te străduiești sa le faci și pe celelalte despre care ți-am spus, atunci osteneala este zadarnica. Sau dacă le faci pe acelea și treci cu vederea rugăciunea, iarăși osteneala este zadarnica. Nevoiește-te și roagă-te totodată, cere ajutorul lui Dumnezeu cu rugăciunea si astfel, încet-încet, ți se va curăți inima. Nevoință și rugăciunea merg împreună.

Dragostea pentru Dumnezeu aduna mintea în inima

- Gheronda, uneori, atunci când rostesc rugăciunea, ca sa nu-mi fuga mintea, spun: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Te iubesc".

- Cum se poate sa-L iubești pe Hristos și să-ți fuga mintea atunci când rostești Rugăciunea? Daca spui rugăciunea asa o data, nu-i nimic, dar dacă o spui continuu, este minciună. Adică să nu avem ceva în inima, altceva în minte și altceva să spunem cu buzele. Caci atunci ni se potrivește cuvântul: "Poporul acesta Ma cinstește cu buzele, iar inima lor este departe de Mine"(Isaia 29, 13; Matei 15, 8).

- Gheronda, de ce rostesc Rugăciunea lui Iisus fără căldură?

- Deoarece te împrăștii în cele din afară, inima ta este în altă parte. Lipsește tresăltarea, dragostea pentru Dumnezeu și din aceasta pricina și rugăciunea este fără putere. Dragostea pentru Dumnezeu aduna mintea în inima și apoi omul "înnebunește".

- Gheronda, cum izbutește cineva sa aibă neîncetată dorirea către Dumnezeu și să rostească rugăciunea din inima?

- Dacă are mereu în minte sa binefacerile lui Dumnezeu și propria sa nerecunoștință, inima ii este străpunsă și începe sa lucreze. Inima singura este împunsă de mărinimie, după care urmează rugăciunea. De aceea să ia întotdeauna gânduri pline de mărinimie și de smerenie. Astfel va veni înlăuntrul tău Harul lui Dumnezeu, pentru ca Domnul în inima celor smeriți locuiește, (Cf. Isaia 66, 1-2), și atunci inima ți se va îndulci, iar rugăciunea se va face din inima.

- Dar atunci nu poate veni vreun gând rău, Gheronda?

- Nu, nu poate. Ca sa vina un gând rău, trebuie sa încetezi rugăciunea. Dar chiar dacă vei înceta să rostești rugăciunea cu mintea și o vei rosti cu inima, tot nu poate veni, pentru că se roagă inima.

- Gheronda, dați-mi binecuvântare ca sa-mi adun mintea.

- Ma rog să ți se adune mintea în inima. Dar ce înțelegem când spunem "inima"? Inima nu este un urcior, înlăuntrul căruia vom baga mintea, ci inima este ceea ce simțim. Prin urmare, atunci când spunem "sa se adune mintea în inima", înțelegem să se adune în dragoste, în bunătate, în dorința arzătoare, în acea tresăltare, în acel ceva dulce... De vreme ce Dumnezeu este Dragoste și inima are dragoste, dacă este curățită, atunci omul are înlăuntrul sau pe Dumnezeu. "Sa iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toate inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău...(Matei 22, 37; Marcu 12, 30; Luca 10, 27). Sa-L iubești cu toată ființa ta. Daca mintea se va îndulci de dragostea și bunătatea inimii, când va rosti "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă", se va cutremura în întregime.

In viata duhovnicească lucrul cel mai important este ca omul să-și curețe inima, astfel încât sa-L primească pe Hristos, și să-și tina mintea în frâu ca s-o îndulcească înlăuntrul inimii. Daca mintea se va îndulci înlăuntrul inimii, nu va mai voi sa plece; așa cum pe un copilaș, de-l vei lăsa liber într-o cofetărie, nu va mai voi sa iasă de acolo.


Acest post a fost editat de Luca.O: 07 August 2014 - 07:55 PM


#95 | pid:10908 | tid:923
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Trei motive pentru care nu se îndeplinește rugăciunea-Sfântul Dimitrie al Rostovului

Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când daţi de felurite ispite, ştiind că încercarea credinţei voastre naşte răbdarea. Îndeosebi din trei motive Preabunul Dumnezeu nu împlineşte dorinţele noastre şi îngăduie să fim încercaţi în viaţă.

În primul rând, pentru a ne da seama de neputinţa noastră, pentru a ne lepăda de legăturile plăcerii de sine şi de încrederea egoistă de sine, pentru a ne încredinţa cu smerenie toată nădejdea noastră în El.

În al doilea rând, pentru a ne întări în răbdarea nădăjduitoare, care aduce multe roade duhovniceşti în suflet, precum ne încredinţează şi apostolul: „Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când daţi de felurite ispite, ştiind că încercarea credinţei voastre naşte răbdarea; dar răbdarea să-şi aibă lucrare desăvârşită, pentru ca voi să fiţi desăvârşiţi şi întregi, întru nimic ştirbiţi” (Iacov 1, 2-4).

Şi în al treilea rând, ca un doctor preaînţelept şi fără de greşeală, Domnul respinge adesea dorinţele noastre şi îngăduie amărăciuni şi lovituri, pentru ca mintea şi inima noastră să se depărteze de adorarea lucrurilor materiale, de înrobirea celor pământeşti şi să ne îndemne la căutarea Împărăției Cerurilor şi a bunătăţilor veşnice. „Căci o clipă uşoară de necaz trecător ne aduce nouă, din prisosinţă-n prisosinţă, veşnică plinătate de slavă, nouă, celor ce nu privim la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veşnice” (II Corinteni 4, 17-18).


#96 | pid:10915 | tid:923
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 2860 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Rugăciunea are mare putere în familie. Cunosc doi fraţi care cu rugăciunea lor au reuşit nu numai să facă să nu se despartă părinţii lor, care aveau probleme între ei, ci chiar să se iubească şi mai mult. Tatăl nostru ne spunea: „Nu ştiu ce veţi face, dar va trebui să spuneţi «prezent» lui Dumnezeu de două ori pe zi, ca să ştie unde vă aflaţi”. În fiecare dimineaţă şi seară ne făceam rugăciunile toţi împreună înaintea icoanelor, tatăl, mama şi noi, copiii, iar la sfârşit făceam metanie la icoana lui Hristos. De asemenea, atunci când aveam vreo problemă, ne rugam cu toţii împreună pentru a se rezolva. Mi-aduc aminte că odată, atunci când s-a îmbolnăvit fratele cel mai mic, tatăl nostru ne-a spus: „Veniţi să-L rugăm pe Dumnezeu ca, ori să-l facă bine, ori să-l ia, pentru a nu mai suferi”. Ne-am rugat cu toţii şi copilul s-a făcut bine. Dar şi la masă stăteam cu toţii împreună. Mai întâi făceam rugăciune şi după aceea începeam să mâncăm.
Cuviosul Paisie Aghioritul
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#97 | pid:10952 | tid:923
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 2860 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Care este cel mai bun dascăl al rugăciunii?
Este însăşi sfânta rugăciune, după cum spune Sfântul Macarie cel Mare: „Eu ştiu că nu ştii săĺ te rogi, dar roagă-te cum poţi şi cât mai des şi rugăciunea singură te va învăţa să te rogi”. Deci, să ne rugăm cum putem şi cât mai mult şi văzând Dumnezeu râvna noastră ne va ajuta să dobândim rugăciunea cea adevărată a inimii şi darul lacrimilor.
(Arhimandrit Cleopa Ilie, Lumina şi faptele credinţei, Mitropolia Molovei şi Bucovinei, p. 131)
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#98 | pid:10959 | tid:923
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 2860 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Parintele Paisie
CUVINTE DE FOLOS
Despre rugăciune
Orice rugăciune este dar de la Dumnezeu. Dar noi, cei mai slabi, avem rugăciunea gurii. Deocamdată împlineste-o pe asta, tătucută. Fântâna e adâncă, dar funia e scurtă si găleata e mică. Citeste dimineata Acatistul Maicii Domnului iar seara citeste Paraclisul ei. Crezul - neapărat, măcar o dată pe zi, si Psalmul 50 de două-trei ori pe zi... Mai mult, canonul e benevol: "Tatăl nostru" fără număr, "Doamne Iisuse" fără număr, metanii fără număr. Fiecare cuprinde cât poate; nici albina nu poate lua tot nectarul din floare. Dar tare-i bine dacă faci oleacă de rânduială. Eu mă stiu pe mine: dacă mă scol de dimineată si-mi fac oleacă de canon, parcă sunt un alt om toată ziua. Dar dacă te scoli dimineata si te învârtesti asa, prin casă - că mai am asta de făcut, mai am si treaba astălaltă -, apoi nu-ti merge bine toată ziua. Asa că să faci oleacă de canon în fiecare zi, ca dreptul Iov, care aducea jertfă în fiecare zi pentru feciorii lui - poate au gresit ceva cu gândul.
Să faci în fiecare zi câte metanii poti către Maica Domnului - cel putin 12 metanii - si la fiecare metanie să spui asa, ca baba: "Maica Domnului, nu mă lăsa... nu mă lăsa, Măicuta Domnului". Să n-o uiti pe Maica Domnului, tată, să n-o uiti, că tare-i bună Măicuta Domnului. Asa, tătucută, să nu lasi rugăciunea... Mai fă o metanie, mai citeste un psalm, mai spune un "Doamne Iisuse"... Trebuie să faci oleacă de rânduială. Că o cămasă murdară nu se spală numai cu apă, ci trebuie si săpun si altceva mai tare care să o curete...
Si dacă spui de 100 de ori "Doamne Iisuse", măcar de 10 ori să fii cu gândul acolo. Când stai de vorbă cu cineva, nu stai de vorbă cu dosul... D'apoi când vorbesti cu Dumnezeu! Asa îmi spunea si mie părintele Daniel, săracu': "Paisie, bre, nu lăsa gândul să iasă afară din chilie"...
Gândurile mai vin, dar tu nu sta de vorbă cu ele, nu le lua în seamă. Caută să-ti fie tot timpul mintea ocupată cu rugăciunea; tot timpul să spui "Doamne Iisuse". Să te obisnuiesti să spui tot timpul rugăciunea asta, iar pentru fiecare Acatist sau Paraclis necitit într-o zi să faci câte 24 de metanii - măcar atât... Acum, la miezul noptii, aici la Sihla (si la Sihăstria) se face priveghere. Încearcă să te scoli, fă măcar trei cruci, spune "Împărate ceresc", "Tatăl nostru" si ce mai stii tu, fă 24 de metanii - si ai stat la toată privegherea...
Când nu poti plânge la rugăciune, asta este si pentru umilinta noastră, tătucută, ca să ne smerim. Nu trebuie neapărat să plângem în hohote. "Jertfa plăcută lui Dumnezeu este duhul umilit, inima înfrântă si smerită Dumnezeu nu o va urgisi."
Că si diavolul te ajută câteodată să plângi, ca pe urmă să te mândresti si să te pierzi. Venea aici o femeie, si o dată mi-a spus: "Eu, părinte, fac în fiecare zi câte 100 de metanii" - dar făcea fără blagoslovenie. Si i-am spus asa: "De acum înainte, să nu mai faci 100, să faci numai 24 de metanii pe zi. Atât ai blagoslovenie". Si a venit la mine după o lună de zile plângând si mi-a spus: "Părinte, nu reusesc să mai fac cele 24 de metanii pe zi. Nu stiu ce se întâmplă, dar nu pot să mai fac - eu, care făceam câte 100 de metanii si încă îmi era foarte usor să le fac, acum în nici una din zile nu am reusit să fac 24 de metanii, asa cum mi-ai spus". Ai văzut? O lupta vrăjmasul, pentru că astea erau făcute cu blagoslovenie. Când făcea câte 100, era si oleacă de mândrie acolo.
Asa că tot ce faci să faci cu blagoslovenia duhovnicului. Acolo unde esti tu, mergi la duhovnic si spune-i să-ti dea el să ai o rânduială de rugăciune. El să stie rânduiala rugăciunii tale, iar tu atâta să faci, pentru cât ai blagoslovenie. E bine să ceri sfat si blagoslovenie si pentru o faptă bună pe care vrei s-o faci, sau pentru o zi de post... Tot ce faci să faci cu blagoslovenia duhovnicului, tătucută, ca să nu aibă îndrăzneală vrăjmasul la osteneala ta...
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro





2 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 2 vizitatori, 0 useri anonimi