Sari la continut

Iisus Hristos
Trupul vede prin ochi; iar sufletul prin minte. Si precum trupul fara ochi e orb si nu vede soarele, care lumineaza tot pamantul si marea, nici nu se poate bucura de lumina, asa si sufletul, daca nu are minte buna si vietuire cuvioasa, este orb si nu intelege pe Dumnezeu, Facatorul si Binefacatorul tuturor, si nu-L preamareste, nici nu va putea sa se bucure de nestricaciunea Lui si de bunurile vesnice. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Despre iubire


  • Nu puteti initia un nou topic
  • Nu puteti raspunde la acest topic
Nici un post la acest topic

#1 | pid:13051 | tid:6013
L. G. Sorin

    De al casei

  • cruce Membri
  • 25 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:Ortodox

Despre iubire


Iubirea de Dumnezeu, iubirea de aproapele și iubirea de sine definesc laolaltă omul întreg, care e pe calea însănătoșirii sufletești.
Din păcate, iubirea s-a pervertit și unitatea s-a rupt. Iubirea de Dumnezeu a devenit impersonală și de circumstanță. Lipsește Persoana lui Dumnezeu, miezul și sensul credinței. Ne aducem aminte de Dumnezeu doar când avem probleme sau dorințe de împlinit, în rest comuniunea personală lipsește cu desăvârșire. El cu ale Lui, noi cu ale noastre. Iubirea de aproapele s-a denaturat în nevoia de celălalt, în sens strict egoist, o iubire manipulatoare, în niciun caz dăruire de sine. Avem nevoie de celălalt, ca să ne fie nouă bine; sentimentele, gândurile și trebuințele aproapelui nu contează. Cât despre iubirea de sine, ea s-a schimonosit într-o varietate de complexe și obsesii, de la lehamitea de sine, până la adularea de sine.





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi