Sari la continut

Iisus Hristos
Cel intr-adevar om se sileste sa fie evlavios. Iar evlavios este cel ce nu pofteste cele straine. Si straine sunt omului toate cele create. Pe toate le dispretuieste asadar, ca unul ce este chip al lui Dumnezeu. Iar chip al lui Dumnezeu se face omul cand vietuieste in chip drept si placut lui Dumnezeu, insa nu e cu putinta sa se faca aceasta de nu se va lepada de toate cele din - lume. Iar cel ce are minte, iubitoare de Dumnezeu stie tot folosul sufletesc si toata evlavia ce se naste din ea. Barbatul iubitor de Dumnezeu nu invinuieste pe nimeni pentru pacatele sale. Iata semnul sufletului care se mantuieste (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

POSTUL PAȘTELUI +


45 postari la acest topic

#21 | pid:11200 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Vinerea Mare (Sfânta și Marea Vineri) este o zi de doliu pentru creștini, astăzi aceștia retrăiesc două dintre evenimentele cele mai importante și în același timp cutremurătoare din istoria mântuirii: răstignirea Fiului lui Dumnezeu pe cruce și punerea Sa în mormânt.


Este ultima vineri din Postul Paștilor și potrivit tradiției este zi de post negru — nu se bea decât apă toată ziua.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit și Sfântul Aer) pe sub care trec credincioșii, până sfârșitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se afla imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.

Acesta este așezat pe o masă mai înaltă iar credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaful și trec de trei ori pe sub masa pe care este așezat. Această trecere pe sub masă a credincioșilor se dorește a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepților.

Prin moartea și Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porțile iadului iar moartea a fost învinsă "Unde îți este, moarte, biruința ta? Unde îți este, moarte, boldul tău?", spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).

Așa și credincioșii își amintesc acum că și ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viața veșnică în Hristos.

După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălțării Domnului.

După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârșitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#22 | pid:13095 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Potrivit rânduielii bisericeşti, înainte de începerea Postului Mare, parcurgem o săptămână pregătitoare, de trecere, numită în popor Săptămâna brânzei. Începând de astăzi, în această săp­tămână nu se mai consumă carne şi se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri.

Rânduiala liturgică a acestei perioade pri­meşte unele conotaţii specifice Postului Mare. La Utrenie apare cântarea „Aliluia”, cu metanii, în loc de „Dumnezeu este Domnul”, precum şi binecunoscuta rugăciu­ne a Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și stăpâ­nul vieții mele”, la Pavecerniţă și alte slujbe.

De asemenea, zilele de miercuri și vineri ale acestei săptă­mâni sunt aliturgice, sintag­mă care arată că nu se săvârșește nici una din cele trei Sfinte Liturghii ale cultului ortodox. În aceste zile nici nu se împărtășește nimeni cu Sfintele Taine, cu ex­cepția celor aflați în primejdie de moarte.

Spre finalul săptămânii, sâm­bătă, Biserica a rânduit proslă­virea tuturor băr­baţilor şi femeilor care s-au nevoit prin viață asce­tică, post și rugă­ciune. Această sâmbătă este numită a Sfinţilor Cuvioşi.


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#23 | pid:13119 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
În mesajul pastoral transmis cu prilejul Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi şi începutul Postului Mare, IPS Serafim îndeamnă credincioşii să postească pentru că numai astfel ‘creşte în noi foamea după Dumnezeu, iar rugăciunea ne intră mai uşor în inimă’.

Pornind de la textul biblic citit duminică, Părintele Mitropolit subliniază că acesta tratează iertarea greşelilor semenilor, modul în care trebuie să postim şi libertatea inimii faţă de bunurile materiale.

Pentru a primi iertarea de la Dumnezeu trebuie ca mai întâi să-i iertăm pe cei ce ne-au greşit, avertizează Mitropolitul Germaniei care precizează mai departe că ‘neiertarea poate duce uşor la certuri şi conflicte şi chiar la războaie’.

‘Toate certurile dintre oameni se nasc din lipsa de iubire şi de iertare. Nu iubim cu adevărat dacă nu suntem capabili să iertăm. Numai cine iartă, dovedeşte că iubeşte. Ţinerea de minte a răului are de asemenea consecinţe negative asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti’, explică Înaltpreasfinţia Sa.

Abordând tema postului, Mitropolitul menţionează că deşi postul este o practică generală în toate religiile, ‘numai creştinismul dă postului sensul lui adevărat’. Prin urmare, ‘numai postind creşte în noi foamea după Dumnezeu, iar rugăciunea ne intră mai uşor în inimă’. Dobândim astfel ‘o inimă compătimitoare, sensibilă la nevoile semenilor’ pentru că ‘postul este rânduit de Dumnezeu nu pentru omorârea trupului, ci pentru biruirea patimilor care ne ucid trupul’.

În continuarea mesajului pastoral, IPS Serafim vorbeşte despre bunurile materiale şi starea de fericire. ‘Mulţi oameni cred că fericirea stă în a avea bani mulţi, case  şi maşini frumoase. Şi de aceea sunt într-o permanentă goană ca să adune cât mai mult, încât n-au timp să se bucure de osteneala lor. Se întâmplă că mulţi au de toate, dar n-au înţelegere în familie sau nu se pot bucura de copii’.

Fericirea, continuă ierarhul, constă în ‘detaşarea sufletească’ faţă de bani şi bunurile materiale. ‘Cu cât suntem mai liberi sufleteşte faţă de bunurile materiale şi-L căutăm pe Dumnezeu, cu atât mai mult ne putem bucura de viaţă, de familie, de copii şi de semenii noştri. Secretul fericirii constă tocmai în a da şi altora din ceea ce avem’, explică Mitropolitul.

Prin post şi rugăciune ni se deschide inima ‘spre semenii noştri aflaţi în lipsuri’. IPS Serafim adresează membrilor comunităţilor din Mitropolia Germaniei, Europei Centrale şi de Nord îndemnul de a sprijini pe semenii din România, aflaţi în situaţii de dificultate, deoarece este o datorie de ‘credinţă şi conştiinţă’.

La finalul pastoralei, Mitropolitul aduce în atenţie tradiţia citirii zilnice a Psaltirii în Postul Mare şi al Crăciunului şi o recomandă ca fiind folositoare ‘în orice vreme a anului’.


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#24 | pid:13127 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Drspre post ( cu un călugăr din Sfântul Munte )
Sursa: johnsanidopoulos.com
+
Muntele Athos... un pământ cu bună-mireasmă umblat de sfinți și semănat de la un capăt la altul cu moaștele lor. Un loc de întâlnire a urmașilor lui Adam cu Creatorul pe care L-au uitat. Aici omul se luptă, se nevoiește iar Dumnezeu se oferă în mod constant. La fel și omul. Athos este un Sfânt Altar, un loc al sacrificiului. Urci și sufletul respiră. Fiecare întâlnire este o învățătură spirituală. Îți arunci plasele și pescuiești hrană spirituală din mările paradisului.
Binecuvintează părinte!
„Dumnezeu să te binecuvânteze, bucuria mea!”
Sunteți de mult timp în Sfântul Munte?
„Viețuiesc aici de șaizeci de ani, dar ce sunt șaizeci de ani în fața lui Dumnezeu; o respirație.”
Părinte, aș vrea să-mi spuneți câteva cuvinte despre post.
„Pentru a da un sfat trebuie ca mai întâi să-l experimentezi, trebuie să-l trăiești. Doar cineva care s-a născut lângă mare sau este un om al mării poate vorbi despre mare. Dar mă voi supune dorinței tale și îți voi împărtăși din învățăturile Părinților care erau prieteni ai postului.”
Părinte, este postul un scop în sine?
„Postul nu este un scop în sine, ci un mijloc spre scop. Spre exemplu, să vii la Muntele Athos a fost scopul tău, destinația ta. Ambarcațiunea care te-a adus aici a fost doar mijlocul prin care ți-ai îndeplinit scopul. La fel este și cu postul: este unul dintre mijloacele oferite nouă de dragostea lui Dumnezeu, mijloc care să ne facă să râvnim pe Dumnezeu. Dumnezeu este scopul și destinația noastră.”
Când a apărut postul?
„Postul este îngemănat cu umanitatea. Potrivit Sfântului Vasile cel Mare, postul a fost dat omului de către Dumnezeu în rai.”
Dar de ce a dat Dumnezeu porunca postului? Pentru a-l distruge pe om?
„Nu, ci pentru a-l mântui! Sfântul Ioan Gură de Aur scrie că atunci când Dumnezeu l-a creat pe om El l-a luat și l-a așezat în mâinile postului, care este o mamă afectuoasă și un învățător excelent. L-a încredințat postului pentru mântuirea lui. Deși postul este un învățător, acesta nu îl limitează ci îl zidește pe om.”
Părinte, este postul o necesitate?
„Sfântul Ioan vă va răspunde iarăși: «Dacă postul era necesar în Eden, este cu atât mai necesar în afara lui. Dacă înainte de a ne lovi aveam nevoie de medicament, cu atât mai mult vom avea nevoie după ce ne-am rănit. Înțelegi?»”
Ce?
„Porunca postului a fost dată în rai ca o precauție împotriva căderii. De la căderea omului este dat în scop terapeutic, de refacere.”
Atunci care este scopul postului?
„Postul ofilește dorințele păcătoase, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul; și Sfântul Simeon Noul Teolog spune că postul ne înmoaie inimile. Sfântul Grigorie Palama spune că prin post se împlinește și desăvârșește orice faptă bună. Acestea sunt motivele pentru care Sfântul Ioan Gură de Aur își mărturisește dragostea pentru post: «Iubesc postul pentru că este mama înțelepciunii și fântâna actelor filozofice.»”
Cum ar trebui să postim?
„Postul este un mijloc, o unealtă spirituală care nu este limitată la mâncare, ci omul ca întreg trebuie să participe la el în chip psihosomatic, adică trup și suflet. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: «Postești? Dovedește-mi asta prin lucrările tale. Dacă vezi un om sărman, miluiește-l. Dacă vezi că un prieten este lăudat, nu-l invidia. Nu posti doar cu gura, ci și cu ochii și urechile și picioarele și mâinile și cu toate mădularele trupului tău. Postește cu mâinile, lepădându-te de lăcomie. Postește cu picioarele, încetând să mai alergi după păcate. Postește cu ochii, disciplinându-i pe aceștia să nu mai privească la ceea ce este păcătos. Postește cu urechea, ne mai ascultând vorbele deșarte și bârfele. Postește cu gura ne mai vorbind cuvinte netrebnice și critici nedrepte. Pentru că ce vom folosi dacă ne abținem de la păsări și pește, dar ne mușcăm și devorăm semenii?»”
Cum ne mușcăm și devorăm frații?
„Prin defăimări și critici, care vin din lipsa de dragoste pentru fratele nostru.”
Mulțumesc Părinte. Învățătura ta mi-este de mult folos duhovnicesc.
„Să mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a luminat sfinții. Mergi cu bine și Harul lui Dumnezeu să se pogoare peste tine, fie ca Maica Domnului să te ocrotească, și sfinții să te călăuzească. Și nu uita ca postul este mai întâi de toate să flămânzim după Dumnezeu!”
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#25 | pid:13136 | tid:5887
L. G. Sorin

    De al casei

  • cruce Membri
  • 25 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:Ortodox
Așa este cu adevărat! Un cuvânt de folos, care sintetizează în mod duhovnicesc originea și semnificația postului, precum și cum trebuie să postim nu doar cu trupul, ci și cu mintea și sufletul.

#26 | pid:13141 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX


Pr. Ciprian Florin Apetrei :

Duminica lăsatului sec de brânză este numită şi a Izgonirii lui Adam din Rai. Această denumire totalizează întreaga pregă­tire pentru post. Acum știm că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoașterea lui Dumnezeu și pentru comuniunea harică cu El. Păcatul omului l-a lipsit pe acesta de acea viață binecuvântată, iar existența lui pe pământ s-a transformat într-un exil. Adam a pierdut Raiul pentru că nu a ţinut porunca postului, iar noi îl câşti­găm postind. Încă din zilele lui Adam şi ale Evei, am uitat cine suntem cu adevărat. Vorbim, de obicei, despre ceea ce primii noştri părinţi au pierdut atunci când nu s-au supus poruncii lui Dumnezeu de a nu mânca din rodul pomului cunoştinţei binelui şi răului; spu­nem că neascultarea lor a dus la căderea omenirii şi a afectat în mod negativ întreaga creaţie. Urmarea păcatului lor a fost că au devenit muritori și astfel au cu­noscut stricăciunea şi moartea trupească, dar Dumnezeu, în mila Lui, i-a acoperit cu „îmbrăcăminte de piele” pentru a-i ajuta să su­pravieţuiască. Cu alte cuvinte, au trecut de la viaţa veşnică la viaţa de supravieţuire din cauza păca­tului neascultării.

În Rai, Adam se bucura de mare cinste, vieţuia asemenea îngerilor, era într-o nemijlocită legă­tură cu Dumnezeu şi trăia în prezenţa Lui de-viaţă-dătătoare. Vorbea cu Dumnezeu faţă către faţă, îl slăvea împreună cu cetele îngereşti şi hrană îi era tot cuvântul ce ieşea din gura lui Dumnezeu. Însă după cum bine ştim, în pofida cinstei de care se bucura, Adam s-a lăsat înşelat de şarpe şi a urmat pornirii diavoleşti de a se ridica împotriva lui Dumnezeu pentru a-I lua locul. Şi la fel cum vrăjmaşul a căzut din cer ca un fulger, din cauza dorinţei lui pline de îndrăzneală de a-şi aşeza tronul mai presus de tronul lui Dumnezeu, tot aşa şi Adam a căzut fără zăbavă.

Izgonirea lui Adam din Rai a avut urmări dezastruoase, căci a deschis o prăpastie între lumea văzută şi cea nevăzută. În Rai, Adam a trăit la măsura poruncilor dumnezeieşti, dar numai atâta vreme cât a făcut ascultare şi nu a mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului. A fost dăruit de Dumnezeu cu însăşi suflarea Sa şi s-a bucurat de multă ocrotire, pentru că era adânc înrădăcinat în tot binele. Dar prin neascultare a pierdut toată această binecuvântare.


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#27 | pid:13145 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
În scrisoarea pastorală adresată cu prilejul începerii Postului Mare, Patriarhul Antiohiei face un apel pentru încetarea violenţelor în Orient şi se roagă ca pentru „toți cei ce sunt răpiți, ce suferă, pentru martiri, pentru cei ce sunt forțați să-și părăsească casele din pricina războiului, terorismului și urii religioase”.

Cuvântul Patriarhului Ioan al X-lea cuprinde două tematici centrale: postul şi situaţia delicată din Orient care „simte povara crucii sale”.

Preafericirea Sa defineşte metaforic postul drept „regele virtuților” şi spune că „perioada Postului Mare este o călătorie pe care o facem spre a ne împăca cu Creatorul, cu noi înșine și cu ceilalți; este o călătorie spre iertare”.

Conducătorul Bisericii din Antiohia trage un semnal de alarmă asupra situaţiei din această zonă şi spune că „este timpul ca Golgota Orientului să fie îngropată sub urmele Învierii”.

Ne rugăm pentru pace și Siria și pentru stabilitate în Liban; ne rugăm pentru Irak și Egipt, Palestina și Iordania, și pentru întreaga lume. Ne rugăm ca pacea să triumfe peste orice urmă de agresiune și că pacea va ajunge în inimile oamenilor, subliniază Preafericirea Sa.

PF Ioan a adus în discuţie şi situaţia Episcopilor Paul Yazigi de Alep şi Ioan Ibrahim răpiţi în anul 2013, în apropierea oraşului Aleppo. Aceştia se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael. Maşina lor a fost atacată, şoferul, care era şi diacon, a fost ucis, iar episcopii au fost urcaţi în alt vehicul, pierzându-li-se urma.

Vă prezentăm integral cuvântul Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient. Traducere: Pr. Gheorghe Costea, preotul comunităţii ortodoxe române din Siria.

Prin mila lui Dumnezeu,
Ioan al X- lea
Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient,
Pentru frații păstori din Sfânta Biserică a Antiohiei,
Și pentru toți fii și fiicele duhovnicești ale acestui Scaun Apostolic de pretutindeni.

Dragi frați și fii duhovnicești,

Este bine ca eu dimpreună cu voi, în aceste zile sfinte, sa ne unim inimile spre a ne ruga pentru pacea lumii și pentru binele tuturor oamenilor. Începem această perioadă binecuvântată și ne rugăm pentru cei ce au plecat dintre noi, ne rugăm totodată Creatorului sa ne sfinţească vieţile noastre.

Postul este cea mai de preț virtute, iar acest lucru se vede din imnele ce au fost rânduite spre a se cânta în Duminica Lăsatului sec de carne. Postul este numit în chip metaforic regele virtuților și suntem chemați să primim postul ca și cel care conduce suflete noastre spre mântuire.

Postul este calea prin care iți lași trupul greu în seama milei lui Dumnezeu. Prin post sufletul este golit de patimi astfel încât putem experimenta căldura iubirii. Postul este cea mai de preț virtute în măsura în care reușim să scoatem tot ce este rău din sufletele noastre prin pocăință, pentru a aduce pace și dragoste și celor din jurul nostru. Dragostea este cununa tuturor comorilor. Postul este expresia adevărată a dragostei și cea mai bună unealtă pe care o putem folosi pentru a înlătura ura și mândria din sufletele noastre, pentru a ne înnobila sufletele cu milostenie, pentru a ne curăți prin pocăință și umilință, astfel încât lumina Învierii lui Hristos să ne pătrundă sufletele.

Perioada Postului Mare este o călătorie pe care o facem spre a ne împăca cu Creatorul, cu noi înșine și cu ceilalți; este o călătorie spre iertare. Omul din lumea de astăzi caută împăcarea și iertarea. Biserica caută ca prin pocăință să se ajungă la împăcarea cu Dumnezeu și la împăcarea cu ceilalți oameni. Pocăința este o jertfă de dăruire prin care slăvim pe Dumnezeu, Cel care se bucură când vede că noi toți trăim ca frații în iubire.

Postul Mare este calea ce ne conduce spre Învierea lui Hristos. Această călătorie începe cu perioada de pregătire de dinainte de post, cu smerenia vameșului și întoarcerea fiului risipitor, ce simbolizează pe omul ce se întoarce spre fericirea paradisiacă. Postul este abstinență de la mâncare pentru a putea oferi hrană celor săraci și care sunt în nevoie. Postul se focusează pe sufletul omului ce este reprezentat ca și icoană a slavei divine în om. Sufletul caută harul divin fără de care nu poate intra în cămara de mireasă a Stăpânului. Se poate trece peste toate greutățile prin puterea Crucii, urcând pe scara virtuților prin lacrimile pocăinței spre a ajunge în raiul milei divine. Postul adevărat pregătește ființa interioară a sufletului, pentru ca Domnul să vină și să-și găsească lăcaș în cea mai profundă parte a sufletului și astfel să meargă mai departe, lipindu-se de Stăpânul Său Care a distrus moartea și a dăruit haina strălucitoare a Învierii.

Am ajuns la aceste zile binecuvântate într-o vreme în care Orientul simte povara crucii sale. Este o vreme în care lumea își caută pacea pierdută și este cuprinsă de frică. Este o vreme în care ne adâncim în problemele vieții cotidiene și în deznădejde. Cu toate acestea, toate aceste încercări nu ne vor împiedica să trecem peste toate necazurile noastre și să cădem înaintea lui Dumnezeu, astfel încât El să ne mângâie prin pace, consolare și bucurie divină.

Este timpul ca Golgota Orientului să fie îngropată sub urmele Învierii.  De la începuturile istoriei, regiunea noastră a plătit cu sângele și sufletele copiilor ei ca răscumpărare pentru război și distrugere.  Noi ne adresăm tuturor celor ce locuiesc în această regiune spre a se întâlni cu toții pentru a respinge orice urmă de ură inter-religioasă ce este condamnată de cultura țărilor din zonă și pentru a păstra unitatea interioară. Noi, creștinii, am fost și vom rămâne elemente indigene ale acestei regiuni și ale structurilor sociale băștinașe din care facem parte. Avem un rol de bază în ridicarea de punți prin care să interacționăm unii cu alții și împreună să ne purtăm unii altora povara.

Ne rugăm pentru pace și Siria și pentru stabilitate în Liban; ne rugăm pentru Irak și Egipt, Palestina și Iordania, și pentru întreaga lume. Ne rugăm ca pacea să triumfe peste orice urmă de agresiune și că pacea va ajunge în inimile oamenilor, având în vedere că sunt susținute prelegeri în acest sens. Ca și creștini avem rădăcini adânci în Orient, unde Hristos s-a născut. Chipul lui Hristos este înrădăcinat în țara sa de baștină: Palestina. Statutul și destinul Ierusalimului nu va fi doar un subiect de politică, având în vedere că continuă să fie tărâmul binecuvântat pentru toți oamenii, fie ei creștini sau musulmani.

Iarăși, trebuie să aducem aminte de cei doi Arhiepiscopi de Alep care oferă un exemplu clar de cum sunt chinuiți oamenii în această parte a lumii. Răpirea lor a devenit un produs și o chestiune folosită pentru diferite interese. Cei doi păstori au fost răpiți în aprilie 2013 și așteptăm încă cu nădejde să aflăm ce s-a petrecut cu ei. Este dureros însă să constatăm că se ignoră de către comunitatea internațională această chestiune și că întreaga comunitate internațională este incapabilă să rezolve această problemă. Ne rugăm pentru ei și pentru toți cei ce sunt răpiți, ce suferă, pentru martiri, pentru cei ce sunt forțați să-și părăsească casele din pricina războiului, terorismului și urii religioase.

Noi reprezentăm această continuitate autentică a Orientului, a ființei și istoriei sale îndelungate. Din Orient, fii duhovnicești ai Antiohiei au plecat spre toate țările lumii, ducând cu ei mesajul Evangheliei și al Bisericii lor, în ciuda tuturor încercărilor. În Orient rămânem în ciuda tuturor circumstanțelor privind cu nostalgie la rămășițele părinților noștri și păstrând amintirile copilăriei noastre. În Orient ne-am hrănit dragostea pentru patria noastră cu lapte de la sânii maicii noastre. Nimic nu ne va despărți de pământul nostru, căci în ea ne încredințăm inimile și ființele noastre. Vă voi pomeni pe toți întru pacea și dragostea lui Dumnezeu, cerându-I să reverse milele Sale în sufletele voastre spre a vă umple de bucuria Sa cerească, pentru că El este binecuvântat  în veci.

Damasc, 11 februarie, 2018.


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#28 | pid:13155 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX


  

Actualitate religioasă

Astăzi este Sâmbăta Sfinților Cuvioși

 Tweet

Marius Nedelcu, 17 Februarie 2018

Astăzi, în sâmbăta săptămânii lăsatului sec de brânză, Biserica a rânduit pomenirea tuturor sfinților, bărbaţi şi femei, care s-au nevoit prin viață ascetică, post și rugăciune. Această sâmbătă este numită „a Sfinţilor Cuvioşi”. Sinaxarul acestei zile ne explică: „Iată că au pus îna­intea noastră și pe toți bărbații și femeile care, prin multe nevoințe și osteneli, au trăit în cuvioșie. Aceasta pentru ca, prin pomenirea lor și a luptelor lor, să ne facă să intrăm cu mai mult curaj în marea luptă a postului. Având ca pildă și călăuză viața lor și dobândind sprijinul și ajutorul lor, vom putea fi gata pentru luptele cele duhovnicești, mai cu seamă când ne gândim că ei au avut aceeași fire ca și noi”.

De asemenea, suntem îndemnați să urmărim și un program duhovnicesc de curățire a sufletelor noastre, care are mai mulți pași după feluritele virtuți: „mai întâi dragostea și depărtarea minții de la lucrările și faptele necuviincioase; apoi însuși postul, dar să nu postim numai de mâncăruri, ci să postim și cu limba, și cu ochii, și să ne oprim și să ne depărtăm de la orice faptă rea“. 
Această zi, punându-ne îna­inte chipurile sfinților cuvioși nevoitori, este o încurajare în lupta care urmează și o încredințare că ajutorul lui Dumnezeu este mereu cu cei care-L iubesc pe El și doresc aceleași răsplătiri duhovnicești care au încununat pe sfinți. De asemenea, Sinaxarul zilei ne arată că această săptămână care se încheie mâine, în care se face o semipostire, fiind dezlegare la ouă, brânză, lapte și pește, a fost rânduită de împăratul Heraclie pentru ajutorul primit de la Dumnezeu într-o luptă împotriva perșilor. Dar s-a rânduit și dintr-un considerent practic, după cum suntem învățați în același Sinaxar: „ca nu cumva, trecând deodată de la carne și lăcomie la o mare înfrânare de la mâncare, să ne simțim rău și să ne vătămăm astfel buna stare trupească; ci cu încetul, deci treptat, îndepărtându-ne de măncâri grase și plăcute, să primim ca niște cai nărăviți, și frâul postului printr-o mâncare mai ușoară”.


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#29 | pid:13157 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Luni, 19 februarie, începem cea mai importantă perioadă duhovnicească din cursul anului bisericesc, Postul Mare. Acest post este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. El a fost rânduit iniţial pentru pregătirea catehumenilor de odinioară care urmau să primească botezul la Paşti, apoi a devenit un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a celei mai mari sărbători creştine din an, Învierea Domnului. Totodată, ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul nostru Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune că „Postul Mare este un timp de rugăciune mai intensă, o perioadă în care trebuie să unim rugăciunea smerită şi pocăinţa sinceră cu iubirea milostivă”. Postul Mare este caracterizat prin renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice și particulare, îmbunătățire personală și multă generozitate cu cei aflați în nevoi. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru.

Perioada Postului Mare este și un timp al bucuriilor duhovniceşti şi al speranţei pentru întreaga Biserică. Acest timp de postire contribuie la tămăduirea noastră de bolile sufletești și trupești care ne întunecă mintea, ne îngreuiază şi ne amărăsc viaţa. Să începem Postul cel Mare având în suflet sentimentele cele mai curate, care să se reflecte şi în exterior, în dragoste faţă de aproapele, în năzuinţele noastre şi în gândurile noastre generoase, aşteptând ca Dumnezeu să se coboare în sufletele noastre, ca să putem toţi, împreună, la sfârşitul acestei perioade, să ne bucurăm pe deplin şi de Darurile Învierii Domnului, care sunt oferite, prin intermediul Bisericii, fiecărui credincios. 


"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro

#30 | pid:13163 | tid:5887
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 4316 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Ascultă, Doamne !

Ascultă, Doamne: îmi bate inima la Tine-n piept! În ziua în care ai zidit-o, i-ai adăpostit mişcarea în Tine ca într-un leagăn, să poată creşte fără teamă. Cu dulceaţa Ta nespusă ai mângâiat-o şi cu însuţi inima Ta ai hrănit-o. Cu vălul bunătăţii Tale ai acoperit-o şi-i porţi neîncetat de grijă, Mântuitorul meu.

În pieptul Tău, Bunule, s-a cuibărit zidirea-ntreagă şi prin Tine se bucură inima mea de semenii mei şi de binefacerile Tale. În casa inimii Tale, cu îngerii mi-e inima vecină, iar Sfinţii Tăi mă ţin în rugăciunea lor. Şi toţi iubesc tăcuţi, dumnezeiesc şi lin, căci îi copleşeşte smerenia Ta din care dă-mi, Iisuse, să mă hrănesc învăţându-o!

Am auzit de-atâtea ori chemarea Lumii şi ca un om nesăbuit am vrut să-mi fur inima din pieptul Tău şi să o fac numai a mea. Sărmana, s-a ofilit numai ştiindu-mi gândul şi-am înţeles atunci, Părinte, că ea nu bate fără Tine şi că, în braţele Lumii, inima mea ar muri de dorul inimii Tale.

Şi-atunci o las întreagă în pieptul Tău, iar Tu primindu-o, o înveleşti în haina milostivii Tale ca să nu se sperie de goliciunea sa, şi-o curăţeşti mai mult decât zapada cu Sângele Tău Scump.

Uneori, inima mea pitită în pieptul Tău, se linişteşte ascultând bătăile inimii Tale, aşa cum un copil se opreşte din gângurit ascultând cântecul duios al mamei. Şi-atunci îşi doreşte inima mea, Bunule, să facă loc inimii Tale să bată în pieptul de lut pe care i l-ai dăruit în mine.
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi