Sari la continut

Iisus Hristos
Cuvantul este sluga mintii. Caci ce voieste mintea, aceea talcuieste cuvantul (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Despre psaltire - cuvinte de folos duhuvnicesc ale sfintilor parinti

psaltire

5 postari la acest topic

#1 | pid:7968 | tid:4349
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1564 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox

Despre Psaltire - Parintele Paisie Aghioritul



Psalmii lui David sunt insuflati de Dumnezeu
- Gheronda, ma minunez cum de copiii inteleg Psaltirea si vor sa o citeasca.

- Psaltirea odihneste oamenii de toate varstele. Desigur, pe copii ii poate odihni mai mult decat pe mine sau pe tine. Psaltirea este insuflata de Dumne­zeu, este scrisa cu dumnezeiasca luminare, de ace­ea are noime atat de puternice si de adanci. Poti sa-i aduni pe toti teologii si filologii, dar nu vor fi in stare sa faca nici macar un psalm cu astfel de noime. Iar daca sa zicem ca ar face ceva, atunci ar fi ca o floare de har­tie. David era fara carte, dar cu cata profunzime a scris! Se vede limpede ca l-a povatuit Duhul lui Dumnezeu.

- Gheronda, nu apuc sa citesc Psaltirea.

- E bine sa randuiesti putina vreme sa o citesti in timpul zilei. Si daca nu ai multa vreme, e bine sa citesti macar o jumatate de Catisma[1] si sa iei aminte la noime, decat s-o citesti in intregime si sa te grabesti. Iar apoi sa ai mereu in minte aceste noime. Psaltirea este rugaciune.

Unii se smintesc de Proorocul David si spun ca in anumiti psalmi blesteama. Atunci cand David spune: „Lipseasca pacatosii si cei faradelege de pe pamant, ca sa nu mai fie”[2], nu vrea sa zica sa fie nimiciti pacatosii, ci sa se pocaiasca si sa nu mai fie pacatosi pe pamant.

Eu, cand citesc Psaltirea, simt multa bucurie. Ea este plina de proorocii, plina de mangaiere. Cand te afli intr-o stare rea, daca citesti Psaltirea, simti usurare, slobozire, siguranta ca Dumnezeu te va ajuta. „Mantuirea dreptilor de la Domnul, si aparatorul lor este in vreme de necaz“[3].

Rugaciunea cu „cazurile” Sfantului Arsenie[4]
- Gheronda, cum ati inceput sa va rugati cu Psal­tirea folosind „cazurile” Sfantului Arsenie?

- Sfantul Arsenie [Capadocianul], deoarece nu avea in Molitfelnic rugaciunile corespunzatoare pentru toate cazurile in care oamenii ii cereau ajutor, folosea si Psalmii. A scris intr-un caiet imprejurarea pentru care folosea fiecare psalm. Cand acest caiet a ajuns in mainile mele, am inceput sa citesc Psaltirea, facand rugaciune pentru situatia in care se citea fiecare psalm. Imi spune gandul ca in rugaciunea cu Psaltirea mult ajuta si Sfantul Arsenie.

- Gheronda, Sfantul Arsenie mijloceste mai mult la Dumnezeu, deoarece vede ca ne rugam in felul in care se ruga si el?

- Da, desigur. Am in vedere niste imprejurari.

- Gheronda, cum sa citesc Psalmii si sa ma rog pentru o anumita problema?

- Tu cum ii citesti?

- Eu citesc mai intai imprejurarea si dupa aceea Psalmul.

- Nu! La inceput trebuie sa faci o buna expunere. Sfantul Arsenie era Sfant si pentru el era suficient sa citeasca numai Psalmul. Noi sa nu spunem la inceput un „Miluieste-ma, Dumnezeule”[5]? Si, dupa ce citim Psalmul, sa nu rostim Doxologia? Sa nu facem si ca­teva metanii? Asadar, mai intai sa spui Psalmul 50 si sa ceri cu smerenie mila lui Dumnezeu. Apoi sa spui troparul: „Sub milostivirea ta scapam, Nascatoare de Dumnezeu” si troparul Sfantului Arsenie, ca sa invoci milostivirea Maicii Domnului si a Sfantului. Apoi sa citesti imprejurarea pentru care se rosteste Psalmul si in continuare Psalmul. La sfarsit sa spui: “Slava… Si acum…”, „Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Ţie, Dumneze­ule” de trei ori, iar la sfarsit Doxologia ca multumire lui Hristos si „Cuvine-se cu adevarat”, ca multumire Maicii Domnului. Sa faci si metanii cate poti.

- Gheronda, uneori ma straduiesc sa aflu daca Psalmul are legatura cu imprejurarea pentru care il folosea Sfantul.

- Imprejurarile au mai multa sau mai putina le­gatura cu noima Psalmului. Insa pe Sfantul Arsenie il interesa mai mult sa se roage, iar nu daca continutul Psalmului avea vreo legatura cu imprejurarea pentru care se ruga.

- Gheronda, pot sa citesc la inceput mai multe si­tuatii si dupa aceea sa citesc si Psalmii care se rostesc pentru situatiile respective?

- Daca citesti mai multe imprejurari deodata, le vei uita. Mai bine sa citesti fiecare imprejurare inain­te de Psalm, pentru a-ti misca inima. Atunci cand se roaga cineva pentru o anumita problema, aceasta ajuta mai mult la rugaciunea facuta din inima.

- Gheronda, la slujba imi vine greu sa urmaresc Psaltirea[6].

- Poti vedea la chilie care sunt situatiile care corespund Psalmilor care se vor citi la slujba bisericii, iar cand auzi Psalmii, sa te rogi pentru ele. Iar daca in biserica nu-ti aduci aminte situatiile, atunci sa spui „Dumnezeul meu, ajuta in situatia la care se refera Psalmul”, iar apoi sa rostesti „Doamne Iisuse”.

Sa ne rugam si pentru alte situatii
- Gheronda, cand merg la chilie, dupa ascultare, de obicei fac rugaciune pentru diferite imprejurari. Oare ma va ajuta sa citesc si unii Psalmi care se rostesc pen­tru imprejurari asemanatoare?

- Daca vrei, incearca! Te va ajuta. Mai intai sa citesti imprejurarea pentru care se rosteste Psalmul, apoi sa faci rugaciune pentru imprejurarea concreta si dupa aceea sa citesti Psalmul. Psaltirea ajuta mult la rugaciunea inimii. Tu singura iti vei da seama mai tarziu. Eu, dupa ce citesc cazul respectiv, fac rugaciunea inimii si nu mentionez numai un caz, ci multe. Adica, pornind de la „cazurile” Sfantului Arsenie ma rog si pentru alte cazuri. Si pe toate le abordez si duhovniceste si material. La Psalmul 1,pe care Sfan­tul Arsenie il citea pentru rodirea pomilor sau a vitei-de-vie ce se plantau, eu mai intai spun: „Tot ceea ce se planteaza, sa se prinda”. Apoi ma rog si pentru fiecare inceput. Si spun: „Copilasii care se nasc, sa fie binecuvantati, sa faca pricopseala. Orice cuvant duhovnicesc care se seamana si orice lucru duhovnicesc care se incepe, sa rodeasca“. LaPsalmul 105, care este pentru luminarea dumnezeiasca, ma rog si pentru cei orbi. La Psalmul 122, care este pentru cei orbi, ma rog si pentru ca Dumnezeu sa lumineze toata lumea. Fiecare, pornind de la cazul pe care il mentioneaza Sfan­tul Arsenie, poate afla si alte cazuri si sa se roage. Si tu, daca vrei sa incepi o lucrare duhovniceasca, sa iei Psaltirea la rand si toate „cazurile” Sfantului Arsenie sa le talcuiesti si duhovniceste si sa te rogi cu inima. Pornind de la un caz al Sfantului Arsenie, poti sa-mi spui si pentru ce altceva te-ai ruga?

- Cu ceva vreme mai inainte, Gheronda, am avut probleme cu urechile si am citit Psalmul 95, pe care Sfantul Arsenie il citea ca Dumnezeu sa dea auzire surzilor. Ma rugam si pentru toti surzii, dar si pentru copii, ca sa-i asculte pe parintii lor, precum si pentru ucenici, ca sa faca ascultare.

- Vezi, deoarece ai trecut prin aceasta situatie si ai suferit, lesne ai putut sa te gandesti si la ceilalti care sufera. Sa te straduiesti sa te doara pentru toata lu­mea, chiar daca tu nu treci prin starile grele prin care trec oamenii. Si astfel, incet-incet, te va durea pentru toti oamenii de pretutindeni si vei face pentru ei rugaciune din inima. Te va durea inima si din durere va tasni rugaciunea.

- Gheronda, se scurge mult timp atunci cand ci­tesc cazul pentru care se rosteste un Psalm si incerc sa ma gandesc si la alte cazuri asemanatoare.

- Nu este nevoie sa te gandesti sa gasesti un caz nou, caci aceste cazuri se ivesc dintr-o data in inima, intr-o clipeala de ochi. In situatia aceasta eu sunt avantajat pentru caam in vedere durerea lumii, starea in care se afla ea, si de aceea ma doare. De fiecare data, potrivit cu situatiile, gasesc altele noi. De la cazul unui Psalm ma duc la o persoana cunoscuta si apoi la toti cei necunoscuti care au aceeasi problema. Darnici voi sa nu traiti cu indiferenta, ci sa va ganditi cat de mult sufera lumea, ca sa va rugati din inima. Totul este ca inima sa lucreze.

Rugaciunea cu Psaltirea
Astazi este trebuinta de multa rugaciune. Singu­ra rezolvare este rugaciunea; altfel nu se poate. In tot cazul, Psaltirea ajuta foarte mult. Pentru diavol, Psal­tirea este precum trasnetul. Cata mangaiere aflu in ci­tirea Psaltirii! Am impartit-o in trei parti[7]. In fiecare zi citesc cate o parte. In trei zile o termin, dupa care o iau iarasi de la inceput. Mai intai citesc situatia pen­tru care se rosteste Psalmul si fac Rugaciunea inimii pentru aceasta situatie si pentru toti cei care sufera trupeste si sufleteste. Apoi citesc Psalmul. La sfarsitul fiecarui Psalm spun: “Dumnezeule, odihneste pe adormitii robii Tai”. Eu socotesc ca acest timp, de un ceas si jumatate, in care citesc Psaltirea este cel mai efici­ent ajutor acordat lumii. Iarna trecuta, cand am suferit mult din pricina herniei, am citit-o in picioare. Din ochi imi curgeau lacrimi din pricina durerilor ne­suferite. Cu o mana imi tineam hernia, iar cu cealalta tineam Psaltirea. Il loveam pe diavolul cu tunul. Ziua il loveam cu Psaltirea, iar noaptea cu Rugaciunea. A turbat diavolul. Acest chin cu hernia a fost o lovitura demonica. Dar si Dumnezeu a ingaduit-o, ca sa vada ce voi face.

- Gheronda, imi este greu sa citesc Psaltirea in pi­cioare, fara sa ma sprijin de ceva.

- Pentru “biserica Sfantului Duh”[8] a fiecareia voi face „sprijinitori”; va voi face si rezematoare. In capa­tul unui lemn prind in cuie o scandura orizontala in forma de T. Eu ma sprijin pe el si astfel citesc Psaltirea. Am o rezematoare in chilie si una afara.

- Gheronda, uneori, atunci cand sunt obosita si citesc Psaltirea, desi din pricina oboselii nu inteleg nimic, totusi ma silesc sa stau in picioare, lucru care simt ca ma ajuta. Insa gandul imi spune ca aceasta ru­gaciune nu are valoare.

- Poate ca nu intelegi ce citesti, dar cu toate aces­tea sa stii ca are valoare, pentru ca, desi esti obosita, te silesti pe tine si stai in picioare inaintea lui Hristos. Sa nu uiti ca si osteneala este cuprinsa in rugaciune.

___________
[1] Psaltirea este impartita in douazeci de unitati, care se numesc catisme.
[2] Psalmul 103,35
[3] Psalmul 36, 39
[4] Vezi Anexa, p.237.
[5] Psalmul 50.
[6] Potrivit Tipicului Bisericii, la Vecernie se citeste o catisma a Psaltirii, iar la Utrenie doua catisme. Astfel intr-o saptamana se citeste o Psaltire intreaga.
[7] Prima parte de la Psalmul 1 pana la Psalmul 54. Partea a doua de la Psalmul 55 pana la Psalmul 100. Iar partea a treia de la Psalmul 101 pana la Psalmul 150.
[8] Staretul se refera la trup, care este „biserica a Sfantului Duh” (Vezi I Corinteni 6,19).


Acest post a fost editat de Luca.O: 07 August 2014 - 07:35 PM


#2 | pid:7972 | tid:4349
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1564 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Despre cei care se tem de ispite daca vor citi la Psaltire - Pr. Paisie Olaru

Unii credincioşi spun că nu citesc Psaltirea pentru că le face diavolul ispite. De ce se tem diavolii de psalmi?
Se tem de psalmi, pentru că cine se roagă cu psalmi îi arde pe diavoli ca şi cu o sabie de foc. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Cu acestea părinţii de demult făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni. Iar dacă unii nu citesc Psaltirea pentru că se tem de ispite, aceştia sunt creştini fricoşi, care vor să iasă la luptă cu diavolii fără arme. Or, dacă nu avem arme bune la noi, diavolul ne dezarmează şi ne ia prizonieri, adică ne face robi ai păcatelor spre osândă. Psaltirea unită cu postul şi smerenia sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor. Cu acestea sfinţii izgoneau diavolii din lume şi coborau pe îngeri pe pământ. Că cine citeşte psalmi imită pe îngeri şi cântă împreună cu ei.


#3 | pid:7973 | tid:4349
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1564 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Staretul Varsanufie de la Optina despre puterea Psaltirii

Îmi scrie un intelectual foarte tulburat:

„Mă simt foarte rău. Cele dinafară toate îmi merg bine. Familia mea este unită în dragoste. Femeia mea este bună. Răul este că nu am pe nimeni căruia să îmi deschid inima. De aceea sunt mereu obosit sufleteşte. Femeia mea nu mă înţelegere. Copiii sunt mici. Ce-mi rămâne de făcut? Cum să mă eliberez de această durere sufleteasca?”

I-am răspuns sfătuindu-l să citească Psaltirea. Acolo, la Psalmul 93 va afla cuvintele: „Doamne, când s-au înmulţit durerile în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu”. „Stăruie asupra acestui stih şi citeşte mereu toata Psaltirea. Şi cred că Domnul te va uşura”.

A trecut puţin timp şi am primit o scrisoare de la el.

„Am făcut ascultare. Am început să citesc Psaltirea. Dar nu înţeleg nimic.”

I-am răspuns:

„Stareţul Ambrozie a dat următorul răspuns într-o împrejurare asemănătoare: „Tu nu înţelegi, dar diavolii o înţeleg foarte bine şi fug departe de tine. Citeşte-o.” Şi deşi acum nu o înţelegi însă încet-încet vei începe să o înţelegi. Eu nu ştiu ce se va întâmpla, dar îţi repet: citeşte Psaltirea în fiecare zi câte puţin. Şi Domnul nu te va lăsa, ci va veni cu mila Sa, te va ajuta şi te va mângâia; pentru totdeauna. Amin”.



#4 | pid:7974 | tid:4349
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1564 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Parintele Arsenie Muscalu
Se recomandă citirea Psaltirii în post în mod special? Se spune că poate fi primejdioasă. În ce sens?
prarsenieNu ştiu cum poate să fie primejdioasă Psaltirea. Nu poate să fie primejdioasă Psaltirea în nici un fel. Sfântul Vasile cel Mare spune că mai degrabă să stea soarele pe cer decât să înceteze citirea Psaltirii. Este un lucru apărut în ultima vreme – nu ştiu cum a apărut acest lucru. Este mai mult ca o sminteală, ca o piedică pusă în faţa oamenilor, ca să se îndoiască şi să nu mai citească Psaltirea. Deci, întâi, în perioada postului este foarte mult recomandată citirea Psaltirii. Şi la slujbele din biserică, la mânăstiri, ea se citeşte mai mult decât în afara posturilor. Adică, în afara posturilor, la slujbele din mânăstire se citeşte întreaga Psaltire în decursul unei săptămâni. În perioada Postului Mare, se citeşte de două ori Psaltirea, în fiecare săptămână. Deci Psaltirea este potrivită – lectura Psaltirii, citirea Psaltirii – este foarte potrivită cu postul şi nu este primejdioasă în nici un fel, aşa cum nu este primejdioasă rugăciunea. Pentru că ce este altceva decât tot o rugăciune: ar însemna că şi rugăciunea este primejdioasă, dacă Psaltirea este primejdioasă. Deci, nu este primejdioasă în nici un fel. Ce pot, totuşi, să spun despre asta? E adevărat că în Psaltire sunt exprimate anumite lucruri într-un anumite fel: găsiţi acolo şi blesteme (psalmul 108), şi un mod de exprimare care arată aşa ca un fel de răzbunare, un fel de luptă cu vrăşmaşii. Mai întâi că peste tot unde este vorba de vrăşmaşi, noi trebuie să înţelegem pe vrăşmaşul nevăzut. Psaltirea descrie lupta sufletului cu vrăşmaşii nevăzuţi. Psalmul de blestem este un psalm profetic şi el se referă la Iuda. Dumnezeu caută să ne atragă spre sine şi să ne depărteze de cele rele prin toate mijloacele: şi prin făgăduinţe, şi prin lucruri bune, şi printr-un fel de ameninţări.

Vorbeşte fiecăruia după felul cum poate să înţeleagă. De aceea, acele blesteme (în psalmul 108), întâi, am spus, se referă în mod profetic la Iuda. Apoi ele pot avea şi rolul de a-i trezi pe cei care sunt mai împietriţi, mai obraznici, mai lipsiţi de simţire. De unde pot apărea unele ispite: în momentul în care omul se întărâtă în chip pătimaş, citeşte Psaltirea cu patimă, ca şi cum şi-ar blestema vrăşmaşii, pe cei care i-au făcut rău, în clipa în care omul face lucrul acesta, e de aşteptat să se aleagă cu multe ispite. Dar nu din cauza Psaltirii, ci din cauza felului cum o citeşte. Deci, Psaltirea nu poate să aducă nici un fel de rău, aşa cum nu ne aduce nici un fel de rău rugăciunea. Fiecare însă trebuie să simtă care este puterea lui şi s-o citească după puterea lui, să nu exagereze. Să-şi aleagă ceva după puterea lui, să nu citească numai aşa de dragul de a citi, urmărind numai cantitatea.



#5 | pid:7975 | tid:4349
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1564 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Sfantul Vasile cel Mare

„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi folositoare”[1]. De aceea a fost scrisă de Duhul pentru toţi oamenii, ca fiecare să luăm, din ea, ca dintr-un spital obştesc al sufletelor, tămăduirea pentru pro­pria noastră boală. Că spune Scriptura : «Tămăduirea va pune capăt marilor păcate»[2]. Altele ne învaţă Profeţii, altele Cărţile istorice, al­tele Legea şi altele felul de sfătuire al Proverbelor. Cartea Psalmilor, însă, cuprinde ce este folositor din toate : profeţeşte cele viitoare, ne aduce aminte de faptele istorice, dă legi pentru viaţă, ne învaţă cele pe care trebuie să le facem. Şi, ca să spun pe scurt, Cartea Psalmilor este o vistierie obştească de învăţături bune, dând fiecăruia, după sârguinţa lui, ce i se potriveşte. Tămăduieşte rănile vechi ale sufletelor şi aduce grabnică însănătoşire celui de curând rănit; îngrijeşte pe cel bolnav şi păstrează sănătos pe cel care nu-i atins de boală într-un cuvânt, în­depărtează, pe cât e cu putinţă, patimile care se încuibaseră în felurite chipuri în viaţa oamenilor; şi face aceasta cu seducţie măsurată şi cu dulceaţă, sădind în suflet gând plin de înţelepciune.

Duhul cel Sfânt a văzut că neamul omenesc este greu de îndrumat spre virtute şi că noi, din pricina înclinării spre plăcere, neglijăm cu totul vieţuirea cea dreaptă. De aceea ce face ? A unit dogmele cu plă­cerea cântatului, ca, odată cu dulceaţa melodiei, să primim pe nesim­ţite şi folosul cuvintelor de învăţătură ; face la fel ca doctorii cei în­ţelepţi ; aceştia adeseori ung de jur împrejur cu miere paharul în care dau bolnavilor fără poftă de mâncare doctorii mai amare. Pentru a-ceasta, dar, ni s-au alcătuit aceste melodii armonioase ale psalmilor, pentru ca celor care sânt copii cu vârsta sau cei care sânt cu totul tineri cu purtarea să li se pară că ei cântă, dar de fapt îşi instruiesc sufletul. Că n-a plecat de la biserică cineva din cei mulţi şi trândavi păstrând cu uşurinţă în minte vreo poruncă apostolică sau profetică ; dar cuvin­tele psalmilor le cântă şi acasă şi le fredonează şi în piaţă. Dacă unul, din cei care se sălbăticesc cumplit din pricina mâniei, intră în biserică, ei bine, când începe să se cânte psalmul, atunci, datorită melodiei, pleacă din biserică cu sălbăticia sufletului potolită.

Da, psalmul este linişte a sufletelor, conducător al păcii; potoleşte turburarea şi vâlvătaia gândurilor, înmoaie mânia sufletului şi înfrânează pe cel desfrânat. Psalmul leagă prietenii, uneşte pe cei de departe, îm­pacă pe cei învrăjbiţi. Cine se mai poate socoti vrăjmaş cu cel cu care a înălţat acelaşi glas spre Dumnezeu ? Cântatul psalmilor aduce, deci, cel mai mare bun : dragostea. Cântatul împreună este ca un lanţ care duce la unire, uneşte poporul în simfonia unui singur cor. Psalmul pune pe fugă pe demoni şi aduce pe îngeri într-ajutor ; este armă pen­tru frica de noapte, odihnă pentru ostenelile zilei; este întărirea prun­cilor, podoabă celor în floarea vârstei, mângâiere bătrânilor, găteală foar­te potrivită femeilor. Psalmul populează pustiurile, cuminţeşte pieţele; este carte elementară de învăţătură pentru cei ce intră în viaţă, creştere pentru cei ce înaintează în vârstă, întărire pentru cei maturi. Psalmul este glas al Bisericii; psalmul înveseleşte sărbătorile; psalmul creează tris­teţea cea după Dumnezeu; psalmul scoate lacrimă şi din inimă de pia­tră; psalmul este lucrul îngerilor, vieţuire cerească, parfum duhovnicesc.
______________
[1] II Tim., 3, 16.
[2] EcL, 10, 4.


#6 | pid:8836 | tid:4349
cristiboss56

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1994 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti-sectorul 3 - langa Biserica Sf.Mare Mucenic Mercurie
  • Preocupari:Familie ,religie , lectura , muzica , natura-drumetii , iubitor de animale.
  • Confesiune:ORTODOX
Puţini credincioşi şi chiar monahi mai citesc astăzi Psaltirea. Care este folosul citirii regulate al Psalmilor?

- Părinţii noştri citeau zilnic Psaltirea, ca o rugăciune permanentă. Ba unii o ştiau pe de rost şi o spuneau în șoaptă la ascultare, sau mergând pe cale. Credincioşii, puţini mai ştiu astăzi doar psalmul 50. Este păcat că noi nu mai cunoaştem puterea Psaltirii, frumuseţea duhovnicească a psalmilor. Cândva o rosteau în ison sau o cântau, imitând pe sfinţii îngeri.

Dar să nu uităm că cititul psalmilor este trupul rugăciunii, iar înţelesul adânc al psalmilor este sufletul rugăciunii. Trupul fără suflet este mort. Adică citirea psalmilor fără cugetare şi atenţie aduce puţin folos.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan)
"Ortodoxia este taina a Iconomiei divine de a se implini in lume viata si invatatura Mantuitorului Hristos Celui intrupat " ( Sfantul Ioan Damaschin ) http://cristiboss56.blogratuit.ro





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi