Sari la continut

Iisus Hristos
Aceea ce tine lumea este pronia lui Dumnezeu; si nu se afla loc lipsit de pronie. Iar pronia este cuvantul desavarsit al lui Dumnezeu, care da chip materiei ce vine in lume si e ziditorul si mesterul tuturor celor ce se tac. Nici materia nu poate fi pusa in randuiala fara puterea cuvantului care deosebeste lucrurile. Iar cuvantul este chipul si mintea, intelepciunea si pronia lui Dumnezeu. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Rugaciuni pentru cei adormiti


2 postari la acest topic

#1 | pid:5429 | tid:2994
BogdanO

    Avansat

  • cruce Operator
  • 1251 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Cu gandul in iad
  • Preocupari:invatatura ortodoxa a sfintilor parinti
  • Confesiune:crestin-ortodox
Acatistul catre Dumnezeu Tatal pentru cei adormiti

Rugaciunile incepatoare:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție( se zice de 3 ori).

Impărate ceresc, Mângâieto¬rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm-plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!(se zice de 3 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam¬ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin¬decă neputințele noas¬tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin¬țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă¬mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș¬tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă¬vește de cel rău.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel vesnic, hotărând tuturor vremea si felul sfârsitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeste-i în locasul luminii si bucuriei si le deschide braţele părintesti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Icosul 1
Pe Adam cel căzut si pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea vesnica, ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa vesnica prin Crucea si învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăsirea la Domnul celor adormiţi si ne rugam:

Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele si întristările pământesti,
Tatăl nostru, veseleste sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îsi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieste lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeste-i în limanul cel fericit si linistit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile si sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii si fraţii nostri cei adormiţi învredniceste-i vesnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 2-lea
Cuviosul Macarie fiind luminat de strălucirea Celui Preaînalt, a auzit glas de la un popă idolesc: "Când vă rugaţi voi, crestinii, pentru cei ce se chinuiesc în iad, au bucurie si păgânii". Este minunată puterea rugăciunilor crestinesti. Cele de dedesubt prin aceasta se luminează, împreuna cu cei credinciosi când cântăm pentru toată lumea: Aliluia!

Icosul al 2-lea
Ne aducem aminte de cuvântul lui Isaac Sirul, care spune: "Inima care iubeste pe oameni si dobitoace, se roagă întotdeauna cu lacrimi si pentru ca toată zidirea să se curăţească", deci si noi cu îndraznire cerem de la Dumnezeu ajutor celor din veac adormiţi, strigând unele ca acestea:

Tatăl nostru, usurează întristarea părinţilor pentru pierderea fiilor,
Tatăl nostru, cei ce nu te-au cunoscut pe pământ, să te cunoasca măcar în cer,
Tatăl nostru, miluieste pe toţi cei ce au fost îngropaţi fără rugăciuni,
Tatăl nostru, primeste în locasurile Tale pe cei ce au murit năprasnic de scârbe sau de bucurie,
Tatăl nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna Sfinţilor,
Tatăl nostru, pentru rugăciunile celor ce au pătimit fără vină, iartă pe cei păcătosi,
Tatăl nostru, celor adormiţi usurează-le întristarea cu nădejdea întâlnirii în Sionul cel ceresc,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 3-lea
Vinovaţi suntem de necazurile lumii si de suferinţele făpturilor necuvântătoare si de suferinţele nevinovaţilor copii, fiindcă în căderea omului s-a distrus fericirea si frumuseţea făpturii. Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovaţi, Tu singur ai puterea a ierta tuturor, deci iartă si întoarce lumii fericirea cea de demult ca si cei morţi si cei vii să afle pacea strigând: Aliluia!

Icosul al 3-lea
Lumină lină, Răscumpărătorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe cruce pentru vrăjmasii Tăi: "Părinte, iartă-le păcatul!" deci în numele iertării tuturor alor Tale, îndrăznim si noi a ne ruga Tatălui pentru vesnica odihnă a vrăjmasilor Tăi si ai nostri.

Tatăl nostru, iartă celor ce au vărsat sânge nevinovat,
Tatăl nostru, celor ce si-au făcut bunăstarea lor pe lacrimile aproapelui,
Tatăl nostru, nu judeca pe cei ce ne-au obijduit pe noi cu clevetire si cu nedreptate,
Tatăl nostru, răsplăteste cu milă pe toţi cei obijduiţi de noi,
Tatăl nostru, fă ca această rugăciune pentru ei, să fie primită drept taină împăcării,
Tatăl nostru, rupe zapisul păcatelor părinţilor si fraţilor nostri răposaţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 4-lea
Mântuieste, Doamne, pe cei ce s-au sfârsit în suferinţe grele prin ucideri, îngropaţi de vii, mistuiţi de grindină, de ger sau din cădere de la înălţime; deci pentru întristarea sfârsitului lor, dăruieste bucuria Ta cea nesfârsită si vesnică, ca să binecuvânteze vremea lor de suferinţă ca timp al răscumpărării lor, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea
Dăruiste, Doamne, tuturor cărora le-ai luat viaţa din fragedă tinereţe, tuturor cărora le-ai dat cununa cu spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pământească, Mila Ta cea nesfârsită. Tu le vei răsplăti cu razele iubirii Tale nesfârsite dincolo de mormânt, iar noi strigăm asa:

Tatăl nostru, răsplăteste celor ce au murit sub sacinile grele ale ostenelilor,
Tatăl nostru, primeste în cămările Raiului pe adormiţii prunci si pe fecioare,
Tatăl nostru, învredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tău,
Tatăl nostru, odihneste-i pe cei singuratici, orfani si străini pentru care nu are cine să se roage,
Tatăl nostru, să se stingă păcatele lor de razele calde ale atotiertării Tale,
Tatăl nostru, dăruieste robilor Tăi mai înainte preaslăviţi părinţi si fraţi ai nostri haina alba a biruinţei,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 5-lea
Ai dăruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de înţelegere si de pocăinţă; la groaznica judecată se descoperă desertăciunile pământesti; pornirile trupesti se linistesc, mintea cea semeaţă se smereste, dreptatea cea vesnică se dscoperă, deci si păcătosii cei îndărătnici în credinţă când sunt pe patul de moarte, mărturisesc cum că este Dumnezeu. Pentru aceea ei vesnic cer îndurarea Ta strigând: Aliluia!

Icosul al 5-lea
Părinte a toată îndurarea, Tu luminezi ziua cu soarele, Tu îndulcesti pământul cu roade, Tu veselesti lumea cu frumuseţea, precum pe prieteni asa si pe vrăjmasii Tăi; noi credem că si dincolo de mormânt, în vesnicie, îndurarea Ta este nesfârsită miluind chiar si pe păcătosii cei cu totul lepădaţi, de aceea asa ne rugăm:

Tatăl nostru, ne întristăm pentru hulitorii de sfinţenie si pentru fărădelegile lor,
Tatăl nostru, fă să fie si asupra lor, voia Ta cea de mântuire,
Tatăl nostru, fie-ţi mila de cei răniţi cu necredinţa cea pierzătoare,
Tatăl nostru, iartă-i pe cei ce s-au sfârsit fără pocăinţă,
Tatăl nostru, mântuieste pe cei ce s-au pierdut în păcate grele si întunecate,
Tatăl nostru, fă ca să se stingă flacăra necredinţei în marea Bunătăţii Tale,
Tatăl nostru, Biruitorul iadului, izbăveste de osândirea în iad pe părinţii si pe fraţii nostri, cei mutaţi din lume,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-6-lea
Este grozav întunericul depărtat de Dumnezeu, chinuit de constiinţă si de scrâsnirea dinţilor, de focul cel nestins si de viermele cel neadormit; eu tremur gândind că aceea va fi si soarta mea, deci, eu pentru mine însumi mă rog si pentru cei ce sufăr în iad, ca să se pogoare pese ei rouă cu racoreală cântând cântare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-6-lea
Unde era să răsară lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, dacă nu peste cei ce sedeau în întuneric si în umbra morţii?! De aceea Te si pomenesc sufletele cele din iad, pogoară-Te dar din nou între cele mai de jos ale pământului si scoate întru bucurie pe cei ce s-au despărţit de Tine cu păcatele, însă de Tine nu sau depărtat. Deci, în numele Fiului si al Duhului Sfânt, ne rugăm Tatalui:

Tatăl nostru, fiii Tăi se chinuiesc, deci miluieste-i,
Tatăl nostru, grele le sunt păcatele lor, ci îndurarea Ta este mare,
Tatăl nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tău ca să mântuiască pe cei păcătosi,
Tatăl nostru, cercetează necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine,
Tatăl nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevărul din nestiinţă,
Tatăl nostru, iubirea Ta să le fie nu foc, ci răcoreală în rai,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-7-lea
Voind, Doamne, să dai mână de ajutor acelor morţi, le-ai îngăduit ca în vis să se arate si prin vedenii, celor vii, ca pomenind cu dragoste pe cei adormiţi să facă în amintirea lor fapte bune si nevoindu-se cu credinţă să strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul al-7-lea
Biserica lui Hristos înalţă rugăciuni pentru cei adormiţi în toată lumea în fiecare zi, la orice ceas, în tot pământul. Păcatele lumii se curăţesc cu sângele cel curăţitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiţi se ridică din moarte la viaţă si de pe pământ la cer, cu puterea rugăciunilor de la altarul Domnului:

Tatăl nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei morţi să le faca scară către cer,
Tatăl nostru, îndură-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare si a tuturor sfinţilor,
Tatăl nostru, curăţeste-i pe cei pentru care credinciosii strigă către Tine ziua si noaptea,
Tatăl nostru, pentru nerăutatea pruncilor, iartă pe părinţii lor,
Tatăl nostru, pentru lacrimile maicilor, răscumpără păcatele fiilor,
Tatăl nostru, primeste milosteniile si rugăciunile noastre ca împlinire la faptele lor bune,
Tatăl nostru, să fie sângele Fiului Tău, izvor de viaţă pentru aceia cărora le facem pomenirea,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-8-lea
Lumea întreagă se înfăţisează ca un sfânt mormânt obstesc. Pretutindeni se găseste praful fraţilor si al părinţilor nostri, zidiţi după chipul si asemănarea lui Dumnezeu, rudenii ale noastre în Adam. Tu singur esti Acela ce fără îndoială ne-ai iubit pe noi. Iartă pe toţi cei ce au murit de la început si pâna acum, ca să cânte ei iubirii Tale de oameni. Aliluia!

Icosul al-8-lea
Vine ziua vaiului ca un foc arzător, ziua cea mare si înfricosată a Judecăţii cea de pe urmă, se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor si se va deschide Cartea Cunostinţei. împăcaţi-vă cu Dumnezeu, strigă Pavel Apostolul, mai înainte de acea zi: Doamne ajută-ne, si cu lacrimile celor vii, împlineste neajunsurile celor morţi.

Tatăl nostru, în ceasul Judecăţii, învredniceste-i pe ei si pe noi de mila cea aducătoare de bucurie,
Tatăl nostru, încununează cu slavă pe cei ce au suferit munci pentru tine si pentru aproapele,
Tatăl nostru, daruieste adevărul Tău celor curăţiţi prin necazul lumii acesteia pământesti,
Tatăl nostru, Cela ce stii numele tuturor, primeste-i pe cei ce s-au mântuit în cinul călugăresc si cel mirenesc,
Tatăl nostru, primeste pe păstorii cei cucernici împreună cu fiii lor cei duhovnicesti,
Tatăl nostru, să întâmpine robii Tăi pe Mirele Hristos cu făclii aprinse,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al-9-lea
Binecuvântaţi, iar nu pierdeţi timpul care repede trece, fiecare ceas, fiecare clipă ne apropie tot mai mult de mormânt; noua albire a părului, slăbirea puterii sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricăciunii pământesti; ne vestesc că totul trece pe alături si se apropie fericirea cea vesnică unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cântare de biruinţă: Aliluia!,

Icosul al-9-lea
După cum toamna copacii se despoaie de frunze, asa si viaţa noastră merge spre cădere, cu fiecare an, cu fiecare lună, floarea tinereţii se vestejeste, lumina bucuriilor se stinge, batrâneţea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se depărtează. Voi, cei ce eraţi cândva tineri, plini de bucurie si de fericire, unde sunteţi acum? Mormintele voastre zac fără glas, dar sufletele lor, sunt în Mâna Ta, Doamne:

Tatăl nostru, privirea si îngrijirea din lumea cea de dincolo de mormânt ne cheamă la rugăciune,
Tatăl nostru, luminează cu soare frumos si încălzeste locasurile celor morţi,
Tatăl nostru, să se steargă pentru totdeauna vremea despărţirii,
Tatăl nostru, învredniceste-ne de bucuria întâlnirii cu ei în ceruri,
Tatăl nostru, fă ca noi să fim una cu tine,
Tatăl nostru, întoarce celor răposaţi curăţia pruncilor si bunătatea de suflet al celor tineri,
Tatăl nostru, fă ca să fie viaţa lor cea vesnică luminată sărbătoare a Pastilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 10-lea
La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picăturile de ploaie si cu nădejde ne rugăm: "Adevereste-ne, Doamne, cum că i-ai iertat pe toţi, spune-le cum că îi primesti în locasurile bucuriei, descoperă în taina sufletului nostru ca să cântăm": Aliluia!

Icosul al 10-lea
îmi îndrept privirea în depărtare pe calea vieţii trecute si văd o mulţime din cei care au răposat din prima zi si până acum, binefăcători ai mei, si cu îndatorită dragoste strig unele ca acestea:

Tatăl nostru, miluieste pe toţi cei ce mi-au dorit si mi-au facut mie bine,
Tatăl nostru, învredniceste-i măririi Tale, pe părinţi si pe fraţii nostri si pe cei de aproape,
Tatăl nostru, mântuieste pe cei ce mi-au binevestit mie cuvântul Tău,
Tatăl nostru, preamăreste în faţa îngerilor pe cei ce m-au învăţat să Te iubesc,
Tatăl nostru, dăruieste bucurie celor ce m-au povăţuit cu presupunerea vieţii lor sfinte,
Tatăl nostru, îndulceste cu tainica mană pe cei ce m-au ajutat în zile grele.
Tatăl nostru, împărăţia Ta sfârsit nu are, fă ca să intre cei adormiţi întru bucuria Ta,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 11-lea
Unde-ţi este moarte boldul? Unde-ţi este întunecarea si frica cea mai dinainte, căci de acum înainte tu esti dorita, tu ne împreunezi nedespărţit cu Dumnezeu: tu esti o mare odihnă, tu esti o mare zi de sâmbătă. Apostolul striga: "Doresc să mor, ca să fiu împreuna cu Hristos!"; drept aceea privind la moarte ca la o minunată asteptare si viaţă strigăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea
învia-vor morţii si se vor scula din morminte si se vor bucura cei de pe pământ, fiindcă atunci se vor scula trupurile duhovnicesti preamărite, nestricăcioase, luminate, oase uscate auzind cuvântul Domnului:
"îmbracaţi-vă cu vine, acoperiţi-vă cu piele, sculaţi-vă din cărunteţea vremurilor trecute, căci sunteţi răscumpăraţi cu Sângele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteţi înviaţi, a venit peste voi lumina învierii".

Tatăl nostru, descoperă-le acum în tot adâncul săvârsirilor Tale,
Tatăl nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui si luna cea linistită,
Tatăl nostru, fă să vadă si slava îngerilor care sunt pară de foc,
Tatăl nostru, Tu m-ai îndulcit cu frumuseţea răsăritului si a apusului de soare, deci să vadă si ei lumina vesnicei Tale Dumnezeiri,
Tatăl nostru, tot sufletul să fie luminat ca steaua dimineţii si luceafărul zorilor,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 12-lea
Carnea si sângele nu vor mosteni împărăţia lui Dumnezeu. Câtă vreme petrecem în trup suntem despărţiţi de Hristos. Dacă nu murim nu putem învia pentru vesnicie, căci se cade ca stricăcios trupul acesta, să se îmbrace în nestricăciune si muritorul acesta să se lumineze cu nemurirea, ca astfel în lumina zilei celei neînserate să cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea
Asteptăm bucuria întâlnirii cu Domnul, asteptăm razele luminoase ale învierii, asteptăm scularea din morminte a celor apropiaţi ai nostri si îmbrăcarea celor morţi cu slava vie; prin preschimbarea întregii făpturi, vom striga Ziditorului unele ca acestea:

Tatăl nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinţa bucuriei si binelui,
Tatăl nostru, ridică-ne pe noi din adâncul păcatului la sfinţenie,
Tatăl nostru, dăruieste celor răposaţi ca să împărăţească peste făpturile în cinste,
Tatăl nostru, fă ca să le fie lor Hristos Domnul, lumină pururea aprinsă,
Tatăl nostru, da-ne si nouă ca împreună cu ei să prăznuim Pastile nestricăciunii,
Tatăl nostru, nu te despărţi de robii Tăi pâna la sfârsit,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Condacul al 13-lea
O! Preaîndurate Părinte, cela ce esti fără de început si voiesti ca toţi să se mântuiască, Cel ce ai trimis la cei pierduţi pe Fiul Tău si Dumnezeul nostru si ai turnat peste ei, Duhul cel de viaţă dătător, miluieste, iartă si mântuieste pe rudeniile noastre si pe toţi cei din veac adormiţi, cu solirile lor, cercetează-ne pe noi ca împreună cu ei să cântăm łie, Mântuitorului si Dumnezeului nostru, cântarea: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăsi se zice Icosul întâi
Pe Adam cel căzut si pe tot neamul izbăvindu-l de pierzarea cea vesnica, ai trimis în lume, Doamne, pe Fiul Tău, răsarindu-ne viaţa vesnica prin Crucea si învierea Lui, spre mila Ta nădajduim, asteptăm împărăţia cea nestricăcioasă, a slavei, cerem împărtăsirea la Domnul celor adormiţi si ne rugam:

Tatăl nostru, fă ca să uite ei toate scârbele si întristările pământesti,
Tatăl nostru, veseleste sufletele celor chinuiţi în valurile vieţii,
Tatăl nostru, mângâie pe ei la sânul Tău, precum îsi mângâie mama copiii,
Tatăl nostru, graieste lor: "Păcatele vi s-au iertat!"
Tatăl nostru, primeste-i în limanul cel fericit si linistit,
Tatăl nostru, deschide-le cămările îngerile si sfinţilor,
Tatăl nostru, pe părinţii si fraţii nostri cei adormiţi învredniceste-i vesnicelor Tale bunătăţi,
Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

Si Condacul întâi
Cela ce cu iconomia Ta cea nepătrunsă ai pregătit pacea spre binele cel vesnic, hotărând tuturor vremea si felul sfârsitului, iartă, Doamne păcatele celor din veac adormiţi, primeste-i în locasul luminii si bucuriei si le deschide braţele părintesti.
Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigăm: Tatăl nostru, iubirea cea nemărginită, odihneste sufletele adormiţilor robilor Tăi!

După aceasta se zice această:
RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preasfântă Doamnă, de Dumnezeu Născătoare, către tine, preacurată, năzuim.
Tu esti cetatea tare si mijlocitoare si acoperământul tuturor celor ce aleargă la tine cu credinţă si nădejde. Ceea ce esti binecuvântată, te rugăm, ascultă rugăciunea nevrednicilor robilor tăi si soleste întotdeauna pentru adormiţii robii tăi. Tu pururea mijloceste pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreaptă credinţă si care aleargă sub acoperământul tău si se roagă cu credinţă pentru cei bolnavi, năpăstuiţi si întristaţi, însă mijlocirea ta si rugăciunea ne este si mai trebuincioasă după moartea noastră.
După Dumnezeu la tine avem nădejde tare, căci nimeni din cei ce se roagă ţie nu iese de la tine fără ajutor, decât cu bucurie, mângâiere si îndulcire. Preasfântă Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, roagă pe Fiul tău si Dumnezeul nostru să dăruiască celor adormiţi iertare si lăsarea păcatelor.
Roagă-te, Născătoare de Dumnezeu, căci mult poate rugăciunea Maicii spre bunăvoirea Stăpânului, fiindcă Domnul primeste de la tine tot cuvântul despre iertare.
Deci, si tu, primeste ale noastre rugăciuni ce le aducem ţie, Preasfântă Fecioară, din toată inima si din tot sufletul nostru pentru sufletele adormiţilor robilor tăi.
Te rugăm Stăpână, să le ajuti cu îndrăznirea cea de Maică ce o ai către Domnul, ceea ce esti plină de dar, ajută-le să se îndrepteze înaintea Celui ce sade pe tronul Slavei, ca să nu fie rusinaţi în faţa îngerilor si a tuturor Sfinţilor, în faţa lumii cea de sus si a celor de jos.
O, Preasfântă Doamnă, împărăteasă si Stăpână, tu esti podul care duci la cer pe cei de pe pământ. Tu esti deschiderea usilor Raiului si ţie slavă îţi înălţăm si Tatălui si Dumnezeului nostru în vecii vecilor: Amin! Milostiv fii, Doamne, cu mine păcătosul!
† ....Nu stii că, de ti-ai vărsa sângele tău pentru El, nici asa n-ai făcut ce erai dator să faci că altul e sângele Stăpânului, si altul sângele robului! Pocăieste-te si întoarce-te înainte de iesirea sufletului, ca nu cumva să vină moartea si tot leacul pocăintei să fie fără de folos. Că aici, pe pământ, are putere pocăinta;si numai aici; în iad n-are nici o putere. Să căutăm pe Domnul, cât avem timp! ...† (Sf.Ioan Gura de Aur)
"Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui" (Sfantul Siluan Athonitul)
"învatarea de vorbe nu foloseste nimic, daca lipseste purtarea sufletului cea placuta lui Dumnezeu. Dar pricina tuturor relelor este amagirea si ratacirea si necunostinta lui Dumnezeu † (Sf.Antonie Cel Mare)
"Credinţa dreaptă nu ne foloseşte cu nimic, atunci când avem o viaţă stricată"(Sf.Ioan Gura de Aur)
"283. Cunostinta fara lucrare, nu va mîntui pe nimeni în ziua mortii si a dreptei judecati a lui Dumnezeu.
284. Vai de noi, cei de azi, care ne silim sa învatam teorie multa si nu luam aminte la sudoarea cea din lucrare si la filosof ia cea din traire."

#2 | pid:5430 | tid:2994
BogdanO

    Avansat

  • cruce Operator
  • 1251 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Cu gandul in iad
  • Preocupari:invatatura ortodoxa a sfintilor parinti
  • Confesiune:crestin-ortodox
Rugaciune pentru cei adormiti

Pomeneste, Doamne, pe cei ce intru nadejdea invierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, parinti si frati ai nostri si pe toti cei care intru dreapta credinta s-au savarsit, si iarta-le lor toate gresalele pe care cu cuvantul sau cu lucrul sau cu gandul le-au savarsit si-i asaza pe ei, Doamne, in locuri luminoase, in locuri cu verdeata, in locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea si unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti sfintii Tai cei din veac. Daruieste-le lor si noua imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor negraite si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Ca Tu esti invierea si odihna adormitilor robilor Tai (numele raposatului), Hristoase, Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte si Preasfantului si Bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Cu sfintii odihneste, Hristoase, sufletele adormitilor robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viata fara de sfarsit.

RUGĂCIUNE PENTRU O MOARTE BUNĂ
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul îndurării, îngenunchez înaintea Ta, cu inimă înfrântă si zdrobită; ţie îţi încredinţez ceasul cel din urmă al vieţii mele si ceea ce urmează după aceea. Când picioarele mele slăbite vor face să înţeleg că această corabie a vieţii mele se apropie de ţinta călătoriei, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când ochii mei slăbiţi si tulburaţi de apropierea morţii, vor privi stăruitor către Tine, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când mâinile mele tremurânde si amorţite, nu vor mai putea ţine bine crucea Ta, si fără voia mea o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ca să asculte glasul Tău care va rosti judecata de care va depinde soarta mea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morţii, când sufletul meu se va lupta cu duhul întunericului care vrea să-mi acopere ochii inimii pentru a pierde îndurarea Ta si astfel să mă arunce în chinurile deznădejdii, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmasii mântuirii mele, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când voi varsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeste-le ca o jertfă de pocăinţă, si în clipele acelea, Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când cei din jurul meu, simţind sfârsitul vieţii mele Te vor chema în ajutor pentru mine, Doamne Iisuse Hristoase ai milă de mine!
Când sufletul meu îsi va lua rămas bun de la lumea aceasta si va lăsa trupul meu fără de viaţă primeste întoarcerea fiinţei mele la Tine ca o jertfă ce ţi se cuvine: Doamne, Iisuse Hristoase ai milă de mine!
Când, în sfârsit, sufletul meu se va înfăţisa înaintea Ta si va vedea pentru prima dată strălucirea negrăită a Dumnezeirii tale, nu-l îndepărta de la Faţa Ta; binevoieste a mă primi în locasurile Tale cele ceresti ca în veci să-ţi cânt si să Te slăvesc!
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine! Amin!
† ....Nu stii că, de ti-ai vărsa sângele tău pentru El, nici asa n-ai făcut ce erai dator să faci că altul e sângele Stăpânului, si altul sângele robului! Pocăieste-te si întoarce-te înainte de iesirea sufletului, ca nu cumva să vină moartea si tot leacul pocăintei să fie fără de folos. Că aici, pe pământ, are putere pocăinta;si numai aici; în iad n-are nici o putere. Să căutăm pe Domnul, cât avem timp! ...† (Sf.Ioan Gura de Aur)
"Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui" (Sfantul Siluan Athonitul)
"învatarea de vorbe nu foloseste nimic, daca lipseste purtarea sufletului cea placuta lui Dumnezeu. Dar pricina tuturor relelor este amagirea si ratacirea si necunostinta lui Dumnezeu † (Sf.Antonie Cel Mare)
"Credinţa dreaptă nu ne foloseşte cu nimic, atunci când avem o viaţă stricată"(Sf.Ioan Gura de Aur)
"283. Cunostinta fara lucrare, nu va mîntui pe nimeni în ziua mortii si a dreptei judecati a lui Dumnezeu.
284. Vai de noi, cei de azi, care ne silim sa învatam teorie multa si nu luam aminte la sudoarea cea din lucrare si la filosof ia cea din traire."

#3 | pid:5545 | tid:2994
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1567 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Rugaciunea Parintelui Mitrofan pentru cei adormiti [1]



„Cred, Doamne, că Tu eşti Hristos, Fiul Dumnezeului Celui viu, Care ai venit în lume nu pentru cei drepţi, ci pentru a-i mântui pe păcătoşi şi prin urmare şi pe repausatul meu, cel mai mare dintre aceştia.

Cred, Dumnezeul meu, că Tu ai luat asupră-Ţi păcatele tuturor celor ce cred în Tine, şi prin urmare şi pe cele ale repausatului meu.

Cred, Doamne, că Cuvântul Tău este adevărat şi făgăduinţa Ta este neschimbată. Tu ai zis: „Cereţi şi vi se va da; şi eu rog milostivirea Ta pentru repausatul meu. Tu ai putere de a ierta, şi rugăciunea mea este după dorinţa Ta de a mântui pe toţi oamenii, căci Tu nu voieşti moartea păcătosului.

Tu ai poruncit fiecăruia să-şi dea sufletul pentru a mântui pe aproapele său. Moise şi Pavel au dorit a fi şterşi dintre cei aleşi, pentru mântuirea fraţilor lor. Şi eu Te rog, Dumnezeul meu, lasă să mă pierd doar eu, numai ca repausaţii mei, pentru care Ţi-ai vărsat scump sângele Tău, să fie mântuiţi. Ei îţi sunt dragi, iar eu pentru mântuirea lor îţi ofer jertfa sufletului meu.

Sunt gata să fac tot ce pot după poruncile Tale, cu ajutorul harului Tău, fără de care nu pot nimic, pentru mântuirea repausatului. Căci Tu ai zis, Doamne, că noi sărmanii păcătoşi, nu facem decât a dori binele, în vreme ce Tu însuţi îl împlineşti prin harul Tău. Cred, Dumnezeul meu, că nădejdea în Tine nu este înşelătoare şi în Tine este mântuirea repausatului meu.

Femeia cananeancă credea cu tărie că Tu poţi, de vei vrea, să vindeci pe fiica sa de diavolii ce o stăpâneau; şi eu asemenea, cred Doamne, că de vei voi, poţi face milă repausatului meu, poţi să-l mântuieşti şi să-1 scapi de chinurile veşnice, împlinind prin harul Tău ceea ce lipseşte sufletului aceluia pentru mântuirea sa şi vinde-cându-i rănile.

„Rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav" (Iac. 5:15). Cred, Dumnezeul meu, că Tu ai murit pentru toţi cei ce cred în Tine, cred că moartea Ta cuprinde pe cea a robului Tău, repausatului meu, şi că Tu i-ai dat viaţă veşnică, sfărâmând prin moartea Ta, moartea lui cea veşnică şi dându-i întru Tine învierea, viaţa şi odihna.

Acestea sunt cuvintele Tale: „Atât a iubit Dumnezeu lumea", încât cred că şi repausatul meu este iubit de Tine. Iubind lumea Dumnezeu Te-a trimis pe Tine, Fiul Său, Unul-Născut, nu pentru a judeca lumea, ci pentru a o mântui. Duhul şi inima mea se reazemă cu totul pe Tine, dulcele meu Iisus, Fiul lui Dumnezeu, căci Tu ai luat asupră-Ţi păcatele lui. Tu ai venit pe pământ pentru mântuirea sa, Te-ai suit pe Cruce pentru dânsul, ai suferit pentru dânsul, ai murit pentru dânsul, ai înviat, Te-ai suit la ceruri şi ai şezut în toată slava Ta de-a dreapta Tatălui, pe lângă Care mijloceşti prin rănile Crucii Tale pentru repausatul meu, vinovat suferinţelor Tale şi prin urmare mântuit prin Tine".

_______________________
[1] A părintelui Mitrofan. Rugăciunea de mai sus este o rugăciune particulară a autorului care dovedeşte neasemănata lui râvnă pentru mântuirea celor adormiţi (n. ed.).


(din Viata repausatilor nostri - Pr.Mitrofan )





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi