Sari la continut

Iisus Hristos
Cate le face Dumnezeu ca un bun pentru om le face; iar cate le face omul siesi le face, fie bune, fie rele.Si ca sa nu te ispiteasca fericirea celor rai, sa stii ca precum cetatile nutresc pe calaii obstesti nu ca sa le laude reaua lor fapta, ci ca prin ei sa pedepseasca pe cei nevrednici, in acelasi chip si Dumnezeu ingaduie ca cei rai sa stapaneasca peste cele lumesti, pentru ca printr-insii sa se pedepseasca cei neevlaviosi. La urma si pe stapanitori ii da judecatii, ca pe unii ce nu au slujit lui Dumnezeu, ci prin rautatea lor au pricinuit nacazuri grele oamenilor. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Sfantul Ioan Gura de Aur

pacat

  • Nu puteti initia un nou topic
  • Nu puteti raspunde la acest topic
Nici un post la acest topic

#1 | pid:4683 | tid:2513
emil

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 884 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti
  • Preocupari:cunoasterea credintei in care m-am nascut
  • Confesiune:crestin ortodox
Să ne temem de păcat, căci acesta înseamnă iadul

03. Să nu ne temem de pedeapsa veşnică, ci de mânia lui Dumnezeu, pentru că este mai înfricoşătoare decât cea dintâi. Să nu se întoarcă Dumnezeu şi să te privească cu mânie, pentru că acest lucru este cel mai rău, mai înfricoşător decât toate! Şi pentru ca să înţelegi mărimea lui, gândeşte-te la exemplul pe care ti-l voi pune înainte: Dacă cineva care este împărat, văzându-1 pe un om tâlhar şi răufăcător osândit la chinuri, l-ar oferi pe singurul său fiu iubit ca să fie jertfit şi, în schimbul tâlharului făcător de rele, l-ar da pe fiul său, care nu era răufăcător, nu numai la moarte, ci şi la moarte de ocară, ca să-1 salveze pe răufăcătorul osândit şi să-1 izbăvească de faima cea rea; şi dacă, după toate acestea, răufăcătorul care a primit binefaceri de la împăratul ce 1-a înălţat la o cinste aşa de mare şi i-a oferit mântuire şi slavă negrăită, l-ar ocărî, n-ar prefera să moară de mii de ori,desigur dacă ar avea minte, decât să se facă vinovat de o astfel de nerecunoştinţă? La acest lucru să cugetăm acum şi să suspinăm cu amar, pentru că L-am mâniat pe Dumnezeu, Binefăcătorul nostru! Şi să nu arătăm îndrăzneală pentru că El înfruntă cu îndelungă răbdare dispreţul nostru, ci tocmai de aceea să plângem cu amar! Pentru că şi în societatea omenească, atunci când cineva este lovit peste obrazul drept şi îl oferă şi pe cel stâng, se apără mai bine decât daca ar fi dat nenumărate lovituri. Şi când omul care a fost defăimat cu cuvinte de ocară nu numai că nu răspunde defăimării, ci îl şi laudă pe defăimător, atunci loveşte mai puternic decât dacă l-ar fi umplut cu defăimări nenumărate pe cel care 1-a vorbit de rău. Aşadar, dacă în societatea oamenilor ne ruşinăm când aducem injurii cuiva, iar acela ne răspunde cu răbdare, cu atât mai mult trebuie să se teamă cei care păcătuiesc în fiecare zi şi nu pătimesc nimic înfricoşător de la Dumnezeu, pentru că deasupra capului lor se adună o pedeapsă nesfârşită. Deci, gândindu-ne la toate acestea, să ne temem întâi de toate de păcat, pentru că acesta este iadul, pedeapsa veşnică, acesta înseamnă nenumărate răutăţi. Şi nu numai să ne temem de păcat, ci să-1 şi ocolim şi să ne îngrijim a plăcea lui Dumnezeu în orice moment, pentru că aceasta este împărăţia cerurilor, aceasta înseamnă viaţă şi bunătăţi nemărginite. în acest fel vom câştiga încă de aici împărăţia cerurilor şi bunurile viitoare.
(din "Două sute cincizeci de parabole” Sf Ioan Gură de Aur, Ed. Egumenița 2011)
Suferinta ne smereste si ne īnvată a striga la ajutorul lui Dumnezeu.(Pr.Paisie de la Sihla)





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi