Sari la continut

Iisus Hristos
Stihul acesta l-am scris pentru cei mai simpli spre dreapta stiinta, pentru ca unii au avut indrazneala sa spuna cu necredinta ca ierburile si legumele ar fi insufletite. Le spun acestora: Ierburile au viata firii, suflet insa n-au. Iar omul se numeste animal rational pentru ca are minte si este capabil de stiinta. Celelalte dobitoace pamantesti si din aer au glas in ele fiindca au duh (pneuma) si suflet. Si toate cele care cresc si scad sunt vietuitoare, fiindca vietuiesc si cresc, dar pentru aceea nu au si suflet. Iar deosebirile vietuitoarelor sunt patru: Unele sunt nemuritoare si insufletite ca ingerii, altele au minte, suflet si duh, ca oamenii, altele au numai : duh si suflet ca dobitoacele, iar altele numai viata ca ierburile, in ierburi dainuieste viata fara suflet, fara duh si fara minte. Iar toate celelalte fara viata nu pot sa fie. Si tot sufletul omenesc este intr-o miscare necontenita de la un loc la altul. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Cuviosul Varsanufie de la Optina


  • Nu puteti initia un nou topic
  • Nu puteti raspunde la acest topic
Nici un post la acest topic

#1 | pid:4456 | tid:2416
BogdanO

    Avansat

  • cruce Operator
  • 1251 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Cu gandul in iad
  • Preocupari:invatatura ortodoxa a sfintilor parinti
  • Confesiune:crestin-ortodox
Sunt păcate de moarte şi păcate care nu sunt de moarte: cele de moarte sunt cele pentru care, dacă nu te vei pocăi şi te va afla moartea, vei merge în iad; iar dacă te vei pocăi, atunci îndată ţi se vor ierta. Se numeşte păcat de moarte pentru că din pricina lui moare sufletul şi poate să învieze doar prin pocăinţă. Păcatul pentru suflet este aşa cum e rana pentru trup. Sunt răni pe care le putem tămădui, care nu aduc moarte trupului, şi sunt răni de moarte. La fel şi păcatele. Păcatul de moarte omoară sufletul, îl face neputincios de fericirea duhovnicească. Dacă, de exemplu, am pune un orb într-un loc de unde se deschide o privelişte minunată şi l-am întreba: „Ce privelişte minunată, ce frumuseţe, nu-i aşa?", atunci el ar răspunde cu siguranţă că nu are ştiinţă de acestea pentru că nu are ochi, nu vede. Acelaşi lucru se poate spune despre neputinţa sufletului ucis de păcat pentru fericirea veşnică... (Cuviosul Varsanufie, 5, pp. 75-76, din 26.10.1908)
† ....Nu stii că, de ti-ai vărsa sângele tău pentru El, nici asa n-ai făcut ce erai dator să faci că altul e sângele Stăpânului, si altul sângele robului! Pocăieste-te si întoarce-te înainte de iesirea sufletului, ca nu cumva să vină moartea si tot leacul pocăintei să fie fără de folos. Că aici, pe pământ, are putere pocăinta;si numai aici; în iad n-are nici o putere. Să căutăm pe Domnul, cât avem timp! ...† (Sf.Ioan Gura de Aur)
"Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui" (Sfantul Siluan Athonitul)
"învatarea de vorbe nu foloseste nimic, daca lipseste purtarea sufletului cea placuta lui Dumnezeu. Dar pricina tuturor relelor este amagirea si ratacirea si necunostinta lui Dumnezeu † (Sf.Antonie Cel Mare)
"Credinţa dreaptă nu ne foloseşte cu nimic, atunci când avem o viaţă stricată"(Sf.Ioan Gura de Aur)
"283. Cunostinta fara lucrare, nu va mîntui pe nimeni în ziua mortii si a dreptei judecati a lui Dumnezeu.
284. Vai de noi, cei de azi, care ne silim sa învatam teorie multa si nu luam aminte la sudoarea cea din lucrare si la filosof ia cea din traire."





1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi