Sari la continut

Iisus Hristos
Numele este insemnarea unuia dintre multi. De aceea e lucru fara minte a socoti ca Dumnezeu care e unul singur, mai are alt nume. Caci Dumnezeu aceasta inseamna: Cel fara de inceput, care a facut toate pentru om. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:

Secarea raului Eufrat


2 postari la acest topic

#1 | pid:2785 | tid:1781
emil

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 884 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Locatie:Bucuresti
  • Preocupari:cunoasterea credintei in care m-am nascut
  • Confesiune:crestin ortodox
Siria "seaca"
08.03.09, sursa

"Imensul rau Eufrat , sursa principala de apa a Siriei,incepe sa sece.Turcii opresc apa in propriul teritoriu, asa ca Siria si Irakul primesc o parte mai mica de apa.In 10 ani , se asteapta ca raul sa sece complet inafara Turciei.Astazi deja, apa care ajunge in Siria este contaminata la fel si pestele[..]"

Vezi si profetia Pr.Paisie Aghioritul cu privire la acest fenomen
"Când veţi auzi că apele Eufratului sunt îngrădite de turci în susul lor cu un baraj şi sunt folosite pentru irigare, să ştiţi atunci că deja suntem în proces de pregătire a acelui mare război[...]"

Acest post a fost editat de emil: 24 February 2010 - 08:43 AM

Suferinta ne smereste si ne īnvată a striga la ajutorul lui Dumnezeu.(Pr.Paisie de la Sihla)

#2 | pid:4770 | tid:1781
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Irak sufera pe masura ce raul Eufrat se micsoreaza

Scaderea raului Eufrat a decimat fermele si orasele din vecinatatea acestuia, ceea ce a obligat pe pescari si fermieri sa le paraseasca si sa se retraga la orase in cautare de locuri de munca.
De-a lungul raului campurile de orez si grau s-au transformat in terenuri de noroi.Canalele de irigatie adiacente raului au diminuat la fluxuri de mica adancime.

"Batranii spun ca este cea mai rea situatie care s-a intamplat vreodata." relateaza Sayid Diyia in varsta de 34 de ani, un pescar din Hindiya.

Este o criza care ameninta identitatea Irak-ului nu doar ca pozitie intre doua rauri ci ca o natiune care era cel mai mare exportator, furnizand Germaniei orzul necesar pentru bere, aceasta fiind o mandrie nationala(orzul de Anbar).
Acum Irak-ul este importatoare de cereale.Agricultorii si fermierii de-a lungul raului Eufrat spun cu furie si disperare ca trebuie sa renunte la orzul de Anbar in favoarea unor soiuri mai ieftine.

Vinovatii cei mai frecventi citati in aceasta problema sunt Turcia si Siria.Irakul are o cantitate mare de apa, dar aceasta este o tara in aval.Exista cel putin 7 baraje pe Eufrat, in Turcia si Siria,potrivit specialistilor, si din cauza ca nu exista tratate si intelegeri ale guvernelor, Irak-ul este redus la a cersi apa de la vecinii sai.

"Avem o sete reală în Irak", a declarat Ali Baban, ministrul de planificare. "Agricultura noastra are de gând să moară, oraşele noastre vor sa se ofileasca, şi nici un stat nu poate sta liniştit într-o astfel de situaţie."

traducere partiala din articolul publicat in New York Times sursa

#3 | pid:7908 | tid:1781
Luca.O

    Avansat

  • cruce Membru Deplin
  • 1578 Posturi:
  • Parte:Barbateasca
  • Confesiune:ortodox
Războaiele apei: Turcia blochează cursul râului Eufrat către Siria şi Irak, provocând o criză majoră de apă

Guvernul de la Ankara a ordonat, recent, oprirea pompării de apă din râul Eufrat, ameninţând Siria şi Irakul cu o criză majoră de apă. În urma acestei măsuri abuzive, nivelul apei din Lacul Assad a scăzut cu aproximativ 6 metri, lăsând milioane de sirieni fără apă de băut, a constatat Al-Akhbar.

În urmă cu două săptămâni, guvernul turc a intervenit încă odată în criza din siriană. De această dată intervenţia a fost diferită de toate celelalte însă repercusiunile acestei măsuri ar putea aduce catastrofe fără precedent pentru Siria şi Irak.

Încălcând normele internaţionale, guvernul turc a întrerupt complet furnizarea rezervei de apă din râul Eufrat. Ankara a început să reducă treptat pomparea apei din Eufrat în urmă cu o lună jumătate, apoi a închis-o complet cu două săptămâni în urmă, conform publicaţiei citate.
Nivelul apei din Lacul Assad (un rezervor artificial creat pe cursul râului Eufrat) a scăzut cu şase metri sub nivelul normal (ceea ce înseamnă că pierdut milioane de metri cubi de apă), conform unei surse anonime.

”O reducere suplimentară de un metru a nivelului apei va scoate barajul din funcţiune”, a adăugat aceasta.

Statul Islamic Irakian şi Siria (SIIS), o organizaţie islamică teroristă care controlează regiunea barajului, a anunţat că nu a suspendat furnizarea apei.

Rezervoarele ar putea să sece complet în orice moment. Între timp, rezervele de apă auxiliare din al-Khafsa sunt aproape golite şi nici acestea nu pot rezista prea mult. În aceste condiţii, şapte milioane de sirieni riscă să rămână fără apă. În acelaşi timp, din cauza faptului că Barajul Tishrin nu mai primeşte apă, turbinele nu mai generează electricitate, scăzând furnizarea de curent către oraşul Alep şi împrejurimile acestuia, ceea ce va intensifica şi mai mult criza din regiune.

Raqqa, partea nordică a Lacului Assad, este complet scoasă din funcţiune. Două milioane de sirieni care trăiesc în regiunea cuprinsă între localitatea Mica Swaydiya, din est, şi al-Jarniya, în vest, ar putea să rămână fără apă de băut.

”Secarea rezervelor de apă din baraj va face lacul să se usuce ceea ce va pune presiune pe structura sa, provocând fisuri şi posibil un colaps total”, a avertizat Al-Akhabar.

Un conflict istoric

Râul Eufrat a fost în istorie sursa unui conflict între Turcia pe o parte şi Irak şi Siria pe cealaltă parte. Ankara insistă să considere Eufratul un ”râu ce traversează graniţa” şi nu un ”râu internaţional”, iar astfel ”nu se supune legilor internaţionale”. Mai mult. Turcia este una din cele trei ţări ale lumii (împreună cu Burundi şi China) care se opun Convenţiei Folosirii Non-Navigaţionale a Cursurilor de Apă Internaţionale adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1997.

În 1987, un acord temporar între Siria şi Turcia implica împărţirea rezervelor de apă ale Eufratului în timpului perioadelor în care bazinul Barajului Ataturk era plin. În virtutea acestui acord, Turcia s-a angajat să furnizeze, peste graniţa turco-siriană, un nivel anual de peste 500 de metri cubi de apă pe secundă, ajungând într-un final la un acord cu privire la împărţirea reţelei de apă a râului între cele trei ţări. În 1994, Siria a înregistrat acest acord la Naţiunile Unite, ceea ce a garantat dreptul Siriei şi al Irakului la un nivel minim de apă din râul Eufrat.






1 User(i) citesc acest topic

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi