Sari la continut

Iisus Hristos
Numai omul este in stare sa primeasca pe Dumnezeu, caci numai acestui animal ii vorbeste Dumnezeu ncapied prin visuri, iar ziua prin minte. Si prin toate prevesteste oamenilor vrednici de El bunatatile viitoare. (Sf.Antonie Cel Mare -- Filocalia vol.1)

Traficul site-ului nostru este monitorizat si promovat de:
INFO
Daca sunteti interesat de o resursa anume(de exemplu: actualizare ei) puteti apasa pe butonul "Urmareste aceasta resursa";aceasta va permite site-ului sa va anunte automat printr-un mesaj cand resursa a fost modificata/actualizata, astfel putand fi usor de monitorizat resursele interesate.De asemenea, daca adresa de descarcare a resursei nu mai este valida/functionala puteti comunica acest lucru comunitatii folosind butonul "Raporteaza resursa" situat in partea de jos a descrierii resursei.NU postati astfel de cereri la comentariile(recenzia) resursei

Autor

SUPPORT TOPIC Informatie Resursa

  • Publicat: Oct 17 2010 03:13 PM
  • Ultima Actualizare: Feb 01 2015 02:42 PM
  • Dimensiune Resursa: Necunoscut
  • Vizionari: 4265
  • Descarcari: 147
  • Format Document: pdf
  • Document Scanat Imagine sau Text?: Scanat Imagine
  • Dimensiunea: 808.85 MiB
  • Editura: Acadamiei Republicii Populare Romane
  • Anul Editiei: 1652
  • ISBN: neprecizat

Descarca Indreptarea legii.Pravila cea mare

* * * * * 1 Voturi



Captura Imagine
Predoslovia mitropolitului, care urmează stemei, este adresată „Preasfinţilor arhiepiscopi, mitropoliţi, iubitorilor de Dumnezeu episcopi, egumenilor şi tuturor părinţilor duhovnici şi protopopi" x). La alcătuirea acestei predoslovii, mitropolitul Ştefan s-a folosit de prefaţa lui Vlastare, dar chiar şi aşa ea dovedeşte cunoştinţele canonice şi juridice ale acestui înalt ierarh.

Predoslovia arată însemnătatea pravilei, îndeosebi din punctul de vedere al confesiunii ortodoxe, situînd scriptura în antiteză cu învăţăturile străine şi eretice şi învederînd redresarea şi apărarea credinţei făcută de soboarele ecumenice şi locale, care au întocmit „pravile, canoane şi legi... cea să fie de folosul traiului oamenilor".

Mitropolitul Ştefan ne aminteşte apoi că între izvoarele „îndreptării legii" se află şi învăţături, epistole, „întrebări şi răspunsuri" ce „s-au făcut de bogaţi bărbaţi sfinţi", care formează toată alcătuirea de obşte a bisericii. El a adunat toate canoanele, la care a adăugat şi „Pravila împărătească", „că va fi şi aceaia de treabă aceştii oblastii şi micşoare ţări, de toate vinile, cu catastihul ei deosebi, ca să poată fi şi să dea cîte ceva ajutoriu şi ea canoanelor sfinţilor bărbaţi, mărturisind şi dînd răspuns mai tare şi mai vîrtos", lăsînd astfel să se întrevadă intenţia lui de a folosi dreptul laic auxiliar regulilor de drept canonic, al căror scurt istoric îl face.

Cuprinsul
"Indreptarea legii" este alcătuită din două părţi distincte,dupa cum o arata însuşi titlul ei: prima, Îndreptarea Legii
cu Dumnezeu, carea are toată judecata arhierească şi împărătească de toate vinile preoţeşti şi mireneşti; a doua Pravila sfinţilor apostoli, a ceale 7 săboare şi toate ceale nameastnice. Lingă acestea şi ale sfinţilor dăscăli ai lumii: Vasilie Velichi, Timothei, Nichita. Theologhia dumnezeeştilor bogoslovi.

Prima parte, „îndreptarea legii" propriu-zisă, al cărui nume apare în colon-titlul paginilor respective, este mai cu seamă o legiuire laică în care, după cele 42 glave de început, extrase din învăţăturile părinţilor bisericii întărite cu citate din Fotie Ţarigrădeanul, Balsamon, Armenopol şi alţii, urmează „Pravilele împărăteşti", printre ale căror dispoziţii de drept laic sînt intercalate numeroase reguli de drept canonic; ea răspunde astfel conţinutului anunţat prin titlu: „judecata arhierească şi împărătească de toate vinile".

La o primă cercetare s-ar părea că pravila, în ceea ce priveşte dispoziţiile de drept laic, ar avea un caracter exclusiv penal. într-adevăr, în prima parte a pravilei abunda dispoziţiile prin care sînt incriminate numeroase fapte.

Astfel, în terminologia timpului, sînt sancţionate infracţiuni ca: ajutarea vinovatului, amestecarea de sînge, calpuzănia, cheltuiala banilor încredinţaţi precum şi a banilor străini, cununia cu doi bărbaţi (sau femei), curvia, furtişagul sub diferitele sale forme, hainia, hiclenia, ierosilia, învăţătura de a face rău, lovirea, otrăvirea, preacurvia, răpirea, sfătuirea de a face rău, sila, sodomia, sudalma, tîlhăria, uciderea sub variatele sale forme, umblarea cu bani răi, votria ş. a.

- Ca şi în „Cartea de învăţătură" din Moldova, pravila munteană cuprinde cauzele care apără sau micşorează pedeapsa şi anume: dolul, mînia, vîrsta, beţia, nebunia, obiceiul locului, mulţimea (incertitudinea asupra infractorului), ascultarea de cel mai mare, slăbiciunea firii (femeia, ţăranul cel gros), somnul, dragostea, ruda cea aleasă (boieria), schimbarea firii (creştinarea, călugărirea), surdomutismul, plîngerea tatălui la judecător şi necunoaşterea pravilei. Asemenea principii adoptate în dreptul scris romînesc al secolului al XVII-lea, cu excepţia acelora din care rezultă privilegii de clasă (ex. boieria, gl. 367), însemnează un progres în dreptul penal al ţării.

Dar pravila are şi dispoziţii de drept civil, care se găsesc adesea risipite printre glavele ce cuprind sancţiuni penale. Din această categorie de norme le semnalăm pe cele privitoare la: bucate (bunuri), camătă, capacitate juridică, căsătorie şi efectele ei, comoară, donaţie, despărţenie, dijmă, filiaţie şi putere părintească, logodnă, mărturie, preacurvie, stăpînire (proprietate şi posesie), succesiune, testament ş. a. Incepînd cu glava 296, pravila cuprinde dispoziţii cu caracter civil, cum ar fi: obligaţiile plugarului, zidirile şi cultivarea pe teren străin, împărţirea roadelor, răspunderea pentru vite sau pagubele aduse de acestea, dispoziţii privitoare la pomi, mori ş. a.

Tot în această parte din „ îndreptarea legii" sînt cuprinse şi dispoziţii de drept canonic privitoare la unele fapte şi raporturi din viaţa socială, cum ar fi: amestecarea de sînge, botez, camătă, căsătorie (nuntă) cu prohibiţiunile şi efectele ei, despărţenia cu efectele ei, filiaţie, jurămînt, logodnă, loviri, mărturie, rudenia cu toate accepţiile ei, succesiuni, tocmeli (convenţii), ucidere ş. a. Pe lîngă acestea mai sînt prevăzute numeroase norme de organizare bisericească, formulare de scrisori şi de cărţi eliberate de clerici, apoi îndrumări de ordin cultural, ca socoteala zilelor şi împărţirea lor în calende, none şi ide, literele alfabetului grec, ostroavele şi munţii cei mai înalţi din lume, cunoştinţe pe care alcătuitorii pravilei le socoteau a fi ,,de tot folosul".

Această primă parte are un total de 417 glave sau capitole, dintre care cele ce cuprind dispoziţii de drept laic sînt împărţite în zaceale sati paragrafe; fiecare glavă poartă titlul corespunzător.

Partea a doua, intitulată în legiuire Nomocanon cu Dumnezeu, care nu mai poartă în colontitlu „ îndreptarea legii", ci indicaţia materiei respective, cuprinde numai dispoziţii şi elemente canonice. Incepînd cu canoanele sfinţilor apostoli şi tîlcurile lor, sînt redate apoi canoanele adoptate la cele şapte „soboare" ce au avut loc la Nicheia, Ţarigrad, Efes, Halcedon şi Trulla; urmează canoanele adoptate de soboarele aşa-zis „nameasnice", de la Ancyra, Neocesarea, Gangra, Antiohia, Laodicia, Sardichia, Cartagena şi Ţarigrad ; apoi sînt reproduse canoanele ,sfîntului marelui Vasilie", porunci, întrebări şi răspunsuri ale altor părinţi ai bisericii, terminîndu-se cu învăţăturile sf. Anastasie, patriarh, al Antiohiei, la care se adaugă anumite îndrumări pentru slujba liturghiei. în acest Nomocanon materia nu este distribuită în glave orînduite în succesiune numerică,ci în mari capitole nenumerotate, fiecare avînd mai multe glave însoţite aproape totdeauna de tîlcul lor.
Pravila se încheie cu o rugăciune de mulţumire alcătuită de traducător.





Alte resurse care v-ar putea interesa





utilizator(i) activi in ultimile 1 minute

0 memberi, 1 vizitatori, 0 useri anonimi